Like?:)

luni, 16 mai 2011

Schimb confort urban pe libertate rurală (123). Mai în grădină

Week-end-ul trecut a fost fain-vară şi cald-tricou şi spornic, în special la debălăriat, că doar bălăriile ce-au crescut voinicuţe pe frig şi ploaie; lupta cu ele mi se pare inegală şi lipsită de fair play, pentru că apar mult mai repede decât am eu posibilitatea să le scot/rup. În plus, cum tot nu reuşesc să identific care sunt plăntuţele semănate de mine pentru că mă pierd între atâtea modele vegetale, debălăriatul îmi mănâncă o grămadă de vreme. Dar şi satisfacţia de final, când văd rodul muncii, e mare şi în plus grădina arată într-un anume fel.
Cum tot e în plină desfăşurare sezonul de răsaduri, am mai pus 10 buc ardei gras de care uitasem şi 6 buc ardei iute, dar altă marcă decât ce cumpărasem deja. „Sursa” de aprovizionare a fost de astă dată nenea de la care cumpăram legume din piaţa de cartier lângă care am locuit. I-am povestit că răsadurile puse săptămâna trecută sunt suferinde, că nu le-a priit deloc frigul şi că am mari emoţii pentru ele şi el mi-a spus să le stropesc cu zeamă bordeleză, că au mai multe şanse să-şi revină. Şi cum tot aşa îmi spusese şi tipul de la magazinul de erbicide&comp, să stropesc orice vegetală cu zeamă bordeleză, numai să fiu atentă la concentraţie să nu fie prea mare, sâmbătă am procedat conform sfaturilor.
Am luat mândreţea de pompă de 2 l roz-portocaliu strident cumpărată cu dedicaţie încă de acum vreo lună, am umplut-o cu soluţia preparată de domnul meu şi am stropit cam tot ce-am apucat: legume, arbuşti, tufişuri, pomişori, trecări. Arţarul şi călinul sunt chiar drăguţi cu petele lor albastre, dar trandafirii şi trecării mei arată straniu; măcar sunt dezinfectaţi.
Ce face grădina? Am pus ceva beţe strâmbe zise araci, au un look… să zic neobişnuit, cel puţin aşa mi se pare acum, dar sper să mă obişnuiesc. Spanacul, cartofii, morcovii, ceapa, usturoiul, prazul, cresonul cresc frumos, au apărut şi salata – în sfârşit! -, păstârnacul, mazărea, conopida, o parte din fasole, mărarul (pe care cu elan îl ucisesem anul trecut, aşa că a trebuit acum să plantez), ridichile sunt numai bune de mâncat, pe probate.
Ca promisiuni de fructe – prunii, merii şi perii şi-au scuturat florile, nucii sunt staţionari, gutuiul e încă plin de flori (dar plin, se spune că anunţă o toamnă lungă), vişinul are fructele deja formate; la fel şi căpşunii, sunt plini, de la boboci la fructe deja formate.
Acum sper să nu se confirme previziunile meteo ce ne promit ceva furtună cu descărcări electrice şi grindină. Cu toate că la capitolul grindină zău mi-aş dori să văd un episod pe viu, că n-am văzut decât de pe geamul apartamentului de bloc şi de câteva ori din cort, la munte, în plus nici n-am fost cine ştie ce atentă nici atunci. Dar nu vreau experienţe de acest gen în grădina mea.

2 comentarii:

CCristinaC spunea...

Buna! Am desoperit din intimplare blogul tau si am citit mare parte din el, pe nerasuflate. Imi place atit de mult, incit mi-am permis sa-l trec in lista blogurilor mele preferate.
Si eu sint copil al asfaltului, incepatoare in ale gradinaritului. Diferenta e ca eu inca stau la bloc si lucrez gradina socrilor mei. Dar sa nu ma intind. Voiam sa-ti spun ca sper ca norul negru care a trecut pe la noi, sa nu fi adus grindina la tine in gradina.
Spor la gradinarit!

simf spunea...

@ CCristinaC - bine ai venit, ma bucur ca avem pasiuni comune.
norul negru a adus ploi cu tunete si fulgere, fara grindina, din fericire. cel putin pana acum.

4me

stats

:-D