Like?:)

vineri, 21 octombrie 2011

Schimb confort urban pe libertate rurală (173). Mâțe negre și vecini

* Motanul nostru negru (de parcă am avea și alte culori) Zombie este un tip tare protector, are grijă de mine și, cum vremea s-a răcit, nu mă mai lasă să stau cu ușa de la bucătărie și cu geamul de la locul de masă deschise simultan; în acest scop, aduce câte un șoarece foarte viu pe terasă și-l vânează cu predilecție pe pragul ușii de la bucătărie, convingându-mă astfel s-o închid. Și așa nu mai stau în curent. După ce se plictisește, omoară monstrul și-l lasă fix în mijlocul terasei; acolo îl găsește promptă Mașa, îl adulmecă, îl mârâie, îl scuipă și face ca apucata când îi luăm bunătate de distracție și-o aruncăm. Mâțuca noastră acumulează experiențe, deja nu își mai scutură lăbuțele când e ud pe afară, nu mai încearcă să-și lipească năsucul de ușa de la sobă și a învățat să ceară afară din dormitor, adică în extindere, unde are castronul cu nisip. A crescut incredibil, când se urcă pe internita de la magazie trebuie să ne uităm cu atenție – e subțire ca orice junior, dar e lungă bine -, altfel pare o pisică adultă.
* Pe terenul de peste drum de noi, cel cu livada de pruni, sâmbătă a fost chef: nea Gică (i se spune Rătăcitul), proprietarul, a împlinit 81 de ani și soția lui 72. Ani de căsnicie au vreo 55, împliniți tot cam pe-acum. Livadă cosită și greblată, mese întinse, familie extinsă (vreo 30-40 de persoane), de la prunci la veterani, muzică populară, la mulți ani pe trei voci; mi-au plăcut modul lor de a marca evenimentul multiplu, firescul sărbătorii și destinderea caldă a participanților. A fost și vremea frumoasă, și meritau să fie, că altfel cheful s-ar fi ținut la ei în curte, cam la 1 km distanță; și cum casa e la stradă, au preferat lângă pădure. Duminică, nea Gică a venit la noi (prevăzut cu un bidon de țuică, mulțumire că i-am „dat curent”) și ne-a anunțat ferm că vine într-o duminică și ne ia cu căruța „că tot n-ați mers vreodată cu căruța” (greșit, am mers toțí patru, dar nu era frumos să-i stricăm omului bucuria) și ne duce să ne arate ce gospodărie are el, facem acolo un grătar, bem o țuică, un vin natural, un sirop de casă pentru domnișoare. N-a înțeles el de ce n-am mers la chef, dar a acceptat ca pe-o ciudățenie de orășean; și ne-a povestit cum s-a mândrit el cu noi în fața invitaților: „orășeni, domne, orășeni get-beget, intelectuali, da' fără fumuri ca unii dă p-aici”.
Nea Gică e mic, slab dar vânos, plin de energie și cu un chip aspru brăzdat de riduri precum pământul în secetă; tanti e mică-mică, gârbovită de ani, are mersul apăsat sprijinit în baston, chipul luminos, blând și-o voce de miere. Dragi îmi sunt!

9 comentarii:

Stefana spunea...

Bine ca mai aud si de astfel de vecini, ca eu stiam numai din aceea care sunt bucurosi sa capete, fara sa ofere nimica :D
N-are rost sa-ti mai zic ca blogul tau este primul pe care il deschid dimineata, inainte de a pleca la servici :))

LePetitPrince spunea...

si eu as schimba...
visez la curtea cu flori si pisici fericite tolanite prin iarba
Daca vrei sa citesti o poveste,
http://zbateri.blogspot.com/2011/10/iubire-pisiceasca.html

Geocer spunea...

Credeam ca tu n-ai vecini!

simf spunea...

@Stefana - merge la cafeaua de dimineata?:)

@LePetitPrince - visul e primul pas.
(ador Micul Print)

@Geocer - terenurile din preajma au si ele stapanii lor.

ganguritu spunea...

...eu nu stiu cum sunt noii vecini, dar sincer nici nu sunt foarte curios, si nu din cauza ca am "fumuri de orasean" dar deja s-au si infiintat vreo cativa pe la poarta...dorinta mea este de liniste...si daca eu nu-i deranjez, nici ei sa n-o faca....sau nu e ok?

Dani P. spunea...

Ce frumos ai povestit, Simona ! Mi-a mers la inima ...
Ca sa vezi frumusete in jur, trebuie sa o ai si-n suflet .
Numai bine !

GabiA spunea...

Amu' asa-i frumos si omeneste daca l-ai servit cu curent. Si al meu vecin, ce n-are inca lumina si-i dau eu, vine cu cate un plocon din ce se coace: rosii, ardei, o varza si cum anu' asta n-am avut prune nici de gust, i-am dus si io niste nuci si niste gutui, ca gradinarit nu fac. Sa ne traiasca vecinii...

simf spunea...

@ganguritu - si noi vrem liniste si-o avem. vecinii sunt foarte decenti, n-a fost nevoie sa le povestim ca vrem izolare, e evident prin pozitia casei.

@Dani - imi sunt dragi si cu drag am scris.

@GabiA - trocul e litera de lege si tare-mi place.

irenadaiana spunea...

PARCA-I VAD....
SEAMANA IZBITOR CU VECINII MEI NEA' MARIN SI TANTI MARIA. DE CURAND AU TAIAT UN VITEL SI-AM FOST PRIMII INTREBATI DACA VREM SA LUAM SI NOI. SA NU MAI ZIC DE LAPTELE PROASPAT DE DOUA ORI PE SAPTAMANA ... :)

:-D