Like?:)

marți, 22 mai 2012

Staţionar

A început de săptămâna trecută să plouă, multicel, acum a stat, dar prognoza pentru seara ce vine tot de ploaie ne povesteşte; pământul e ud şi de încălţări înglodătoriu, câinii ne pictează pantalonii cu urme de labe mai mici, mai mari, care cum poate, pisicile fac şi ele artă pe huse, pe gresie, pe pereţi. În aer e un miros fain, greierii şi-au început stagiunea şi susţin concerte în fiecare seară când nu plouă; dacă plouă, au program broscuţele. Grădina e mai mult staţionară şi asta mă cam miră, zmeura e subuntrită, căpşunele sunt mici şi verzi, dar pline de flori, răsadurile sunt în stand by, parc-ar fi de plastic, gutuiul şi smochinul au decedat mai mult sau mai puţin subit, iar noi am reuşit să smulgem bălăriile din ceapă şi să legăm parţial via. E incredibil de multă volbură peste tot (mai puţin în locurile unde sunt păpădii), până şi urzicile sunt pline de rochiţe ale rândunicii; cu ani în urmă mi se păreau delicate şi decorative, iar acum mă apucă amocul când le văd; deh, chestie de optică. Prunele se răresc singure şi cad într-o veselie, merele sunt rărite gospodăreşte de mâţe explorator-alpiniste, rondul de dimineaţă îl fac mai nou fără ceaşca de cafea, că am distracţie nouă: plec după melci; îi culeg de pe flori, de pe legume; mulţi; mici; cu cochilie fragilă. Nu mă îndur să-i omor, doar îi arunc peste gard, iar Maşa fuge curioasă să vadă ce-am aruncat eu acolo; deocamdată nu face aport, dar nu m-ar mira ca într-o zi să încerce, ba chiar să-i ducă în casă, cum face cu greierii pe care îi prinde după ce sapă gosodăreşte prin canalele lor. Încă n-au înflorit trandafiri bujori gălbenele crăiţe conduraşi şi altele, iar asta mă cam enervează; da, ştiu, aşa suntem noi, mai întârziaţi, dar tot e frustrant şi mai că-mi vine să mă răzbun pe ele. Echinaceea cosită de domnul meu supravieţuieşte, forsiţiile puse la înrădăcinat – nu, a înflorit salvia şi tare mi-s mândră de ea, pentru că e prima dată când văd live flori de salvie. Oxalisul s-a înmulţit ca nebunul - încep să mă întreb dacă nu cumva curând voi începe să regret că l-am protejat -, puii cu aspect de dinozaur încep să-şi pună penaj de sărbătoare, în cuibare mai găsim când şi când câte un ou, continuăm să recoltăm din curte smocuri generoase din ţinuta de iarnă a câinilor, iar mâţele sunt mai nou mângâiate cât de des cer, dar cu peria. Mă tot bântuie o oboseală şi mă bate gândul să-mi schimb meseria radical, nu de-alta, dar mai am două calificări pe care încă nu le-am profesat. Şi sunt în plină visare la cum ar fi un an sabatic.

7 comentarii:

cristina spunea...

si tu o ai pe asta cu serviciul???? ooooof ...
eu de catva timp visez sa ma fac vanzatoare, femeie de serviciu, receptionera la hotel, operator date contabilitate primara, orice, numai sa nu mai fiu obligata sa suport ceea ce suport acum. as vrea ceva care sa ma solicite ca pe un robot. nu ma baga nimeni in seama pe unde aplic :(
tie de ce a inceput sa-ti displaca?

simf spunea...

@cristina - oamenii, ei imi displac, multi, galagiosi, cu prea mult timp liber si lipsa de respect pentru timpul altora, care nu stiu sa comunice si se razgandesc cat ai bate din palme sau detin adevarul absolut si vin sa ma invete ceea ce eu fac zi de zi de un mileniu. sau poate am eu vreo forma de sociopatie si nu ei sunt cei defecti. acum nici vanzatoare nu mi-ar placea sa fiu. daaaar am cursuri de biblioteconomie, eee ce fain ar fi sa stau 90% din timp intre carti, 10% eventual printre oameni. vrei si tu?:)

cristina spunea...

aaaaaaaaaaaaa, daaaaaaaaa, vreaaaaaaaaaaaaau, dar eu n-am studii din alea :(
in ceea ce priveste oamenii, zici ca traim amandoua in romania. a, da, traim!

cristina spunea...

de fapt stai, ca mai vroiam sa-ti spun ceva. am pus niste seminte in pamant afara cred ca pe la sfarsitul lui martie - mijlocul lui aprilie. au rasarit, au crescut un pic si asa au ramas.
am repicat cateva rasaduri de ardei acum muuuulta vreme. nici nu mor, dar nici nu cresc. deloc. n-au mai facut nici o frunza.
capsunile mele au fructe si putine si mici. e posibil sa le fi afectat iarna grea, dar pe restul chiar nu stiu ce le afecteaza, de stagneaza in asemenea hal.

simf spunea...

@cristina - pune pe lista de wishuri cursuri de acest gen (eu le-am facut fara vreun scop, voiam doar sa aflu cu ce mananca gestiunea unei biblioteci). dar, cum acum sunt la sat, deja incep sa visez camin cultural (n-avem), biblioteca (nu stiu sa fie decat la scoala una)...:)
cred ca ale mele sunt stationare pentru ca anul asta n-am ingrasat deloc pamantul. sau nu, ele stiu, dar oricum tot ma nerveaza.

Diana Alzner spunea...

Cronica de la tine din grădină ar putea fi citită şi la mine fără mari deosebiri.
Eu am un leac împotriva melcilor însă: bibilicile.
Mi-a murit smochinul, dar a dat lăstari noi din pământ, aşteaptă, poate îşi va reveni şi al tău.

simf spunea...

@Diana - bibilici nu vom avea prea curand, inca nu m-am obisnuit nici cu ideea de gaini. smochinul si eu sper sa mai lastareasca, dar slabe sperante, era mic de varsta, fragil..

:-D