Like?:)

miercuri, 31 octombrie 2012

Efectul mirosului de câine ud asupra fericirii

Ieri am ajuns acasă pe aproape lumină, fapt tare plăcut pentru noi, mai ales că am și trecut pe la primărie să ducem niște hârtii și să vorbim despre modul deficitar de colectare a gunoiului, iar DN73 e în reparații și se circulă pe o singură bandă pe o zonă prea lungă pentru gustul meu. Schimbat ținută, hrănit mâțe, făcut focuri la boiler și în dormitor, strâns rufe uscate și alte activități uzuale de timp mâncătoare, rond prin grădină, plantat topinambur și mulcit, mai smuls o plantă deja dusă, mai pus pentru ars vegetale uscate. După noi – trei mâțe negre și doi câini. De ce nu trei?
Mergem după Grasul, îl găsim în curte, bucuros, încercând să ne aducă ofranda uzuală – un bolovan. Îl strig, nu se ridică; le pregătesc mâncarea, îl chem și văd că Polux al nostru nu poate să-și folosească piciorul drept de la spate și mai mult se târăște. Îl ajută domnul meu, câinele e fericit, clar nu poate călca. Panică. Întrebări. Analiză de caz. Căutat soluții. Sunat Maria. Îmbarcat în mașină dihanie proaspăt hrănită (flatulențe, eructații, una-alta). Plecat la Smeura, la biobază, cu băiatul.
Medicul – degajat, precum sunt pediatrii când diagnostichează un prunc cu IACRS – ne spune că e firesc - vârstă, talie, rasă –, îi face două injecții și îi schimbă tratamentul. Așa că Grasul nostru a trecut la next level: de la reumatism și Rimadyl la artroză și Metacam+Omez în primă fază, urmând apoi o cură de Alflutop. Ne întoarcem acasă după 8; Grasul, parcă un pic mai mobil, noi – mirosind a câini uzi (eu, că am stat cu el pe bancheta din spate și m-a călărit tot drumul, domnul meu, că l-a cărat în brațe). Dus câine la locul lui preferat, dat recompense la toți trei, închis găini, verificat câine bolnav, Vocea României, iar mers la câine, dus Mașa și Jinx în dormitor, verificat iarăși Grasul, și tot așa până la somn.
De dimineață au fost primele temperaturi negative (-0,2 gr) și a dat întâia brumă; băiatul, tolănit pe plapuma bleu de la lemne, părea și mai vioi, și mai mobil, așa că am plecat relativ liniștiți de acasă. Și cu o undă de fericire pe care ieri dimineață, când toate erau în regulă, nu o aveam.

6 comentarii:

Anonim spunea...

A, asa arata o seara la curte, da? Si dimineata te mai miscai, da? Aha, si in ce an zici ca ai castigat marathonul?
Mircea

cristina spunea...

fir-ar sa fie, mereu avem nevoie de cate un soc pentru a realiza ca ceea ce traim in zilele fara socuri e fericirea sau hai, multumirea. trebuie mai intai sa ne fie rau ca sa stim ca ne e bine cand ne e? suna ciudat, dar asa ni se intampla.

simf spunea...

@Mircea - asta inseamna activitate relache, doar de pofta :D

@cristina - fericirea e starea de exceptie pe care o simtim doar cand meritam, doar suntem oameni :)

Anonim spunea...

Sănătate multă catelului,dragul de el!e tare bătrân?sa aveți grija de el!please!mirela. (Așteptăm vesti bune)

silavaracald spunea...

Ei, eu urmăresc acum mai mult efectul câinelui ud + murdar asupra feței de plapumă proaspăt schimbate, în dormitorul soțiorului. Și îl studiez făcând observații asupra obiceiurilor ”unora” care lasă ușa de la intrare vraiște, că doar nu ei spală rufele. :D

simf spunea...

@mirela - are cam 12 ani, eu zic ca nu-i asa batran. am inceput si tratamentul injectabil (uuu, cat costa...) si se misca mai bine, insa deocamdata piciorul drept din spate tot nu-l poate folosi. are chef de joaca, vine sa fie rasfatat - ajunge greu, ce-i drept - si clar nu are dureri. iar eu cred ca asta e foarte important.

@SLVC - cred ca in fiece casa exista niste "unii" care nu spala rufe:) fac si eu aprofundir pe tema data, dar cu feline in rolul principal. negre.

4me

stats

:-D