Like?:)

vineri, 14 decembrie 2012

Despre cultura de mall şi de hipermarket, cu tristețe

Am crescut prin librării, dusă de tata, de mică; atunci, fiecare complex de magazine avea şi o librărie, iar la noi în cartier erau trei; nu, nu se putea intra printre cărţi, dar librarii îţi dădeau ceea ce cereai, te consiliau, îți făceau recomandări şi-n plus pe vitrine erau expuse noutăţile.
Mi se păreau mici librăriile de cartier şi când ajungeam în cele din centru era ca un fel de astăzi e ziua mea, acolo mereu găseam câte o carte cu care să-mi înduplec tatăl şi să plec cu ea în braţe acasă. Alte vremuri, alte obiceiuri.
Mă doare că librăriile nu mai sunt o afacere în urbea noastră, azi în cartiere mai găseşti cărţi numai la tarabele de ziare din pieţe. Spațiile comerciale devin mult prea valoroase ca să găzduiască o carte – ce desuet, tipăritură în mileniul III! -, așa că sunt ocupate treptat de bănci, farmacii, magazine de pantofi, iar în rarele cazuri în care librăria nu dispare, ci doar se restrânge, cărțile nu-și mai găsesc loc pe rafturi: rămân doar papetăria și jucăriile.
Din centru, prima care a dispărut a fost Librăria Tineretului, cam în aceeaşi perioadă în care a dispărut şi Ceainăria de lângă ea; cumpăram o carte şi apoi mergeam s-o răsfoiesc în Ceainărie, carte cu aromă de ceai sau de cafea, în murmur de dezbateri literare, cu poeți ai orașului discutând înfocat despre ce s-a mai scris nou, cu adolescenți timizi sorbind vorbele celor mari. Ultimele două dispariții – Diverta, de sus din complexul Fortuna, şi cea de la Casa Cărţii, care a intrat în vară în renovare iar acum are un afiş mare pe geam cu de închiriat – au făcut ca în centrul oraşului (care de fapt e municipiu și are spre 150.000 de locuitori) să rămână o singură librărie: Librăria Eminescu.
Coborând din centru pe Crinului, găsești singura librărie nouă (apărută după 89): La Librărie Mon Cher – Librăria Mea -, unde este şi ceainărie; e cam peste mână, mijloace de transport până acolo nu-s, nici locuri de parcare, dar odată ajuns la ea zău nu-ți mai vine să pleci (sunt și vernisaje, lansări de carte, pe mese găsești ziare și reviste pe care să le răsfoiești la ceai sau cafea și e un aer de liniște caldă și împăcată).
Urbea mai are două anticariate – vânzările nu-s cine știe ce, chiar dacă prețul cărții e mic - , vreo două tarabe cu cărţi vechi şi câțiva comercianţi ambulanţi care-şi aşază marfa pe trotuar. Cărțile noi s-au mutat în standurile din hipermarketuri și se vând la promoție cu 3 lei – ia cultură neamule, preț de damping -, unica Diverta din zonă e în mall și-ți scoate ochii cu bestselăruri americane posesoare de coperte sclipicioase și preț pe măsură, iar dacă întrebi de clasici ruși librarul știe exact unde să-i găsească, asta doar dacă îi dai și nume: cărțile sunt așezate alfabetic, după autori.
Și constat trist cum, uşor-ușor, pentru oameni librărie începe să însemne papetărie.

8 comentarii:

vic spunea...

nu ai dreptate, inca sunteti fericiti.
in GL nu mai exista nici macar libr eminescu, nimic. nu avem librarie cu ceainarie, nici diverta, nika.

avem un humanitas inghesuit si deservit diletant de niste domnisoare, care nu stiu cata titluri in computer.

mi-a cauta 15 minute petru cretia, nici macar nu auzise de el.

simf spunea...

@vic - doamne, ce spui tu acolo! pai galatiul e imens pe langa pitesti!!! sa nu mai spun ca noi suntem la un pas (pe autostrada) de bucuresti.

anda spunea...

Cand eram mica[acu' 100 ani]mamaimi citea povesti...cand il punea pe tata,ieseau niste povesti cu scantei:scufita rosie se batea cu un curcan,capra lui Johnny Creanga avea o mitraliera cu care secera lupii...si eu siroaie de lacrimi ca nu vroiam povestea aia,ci pe alea care le auzisem eu..Apoi in clasa 1a am invatat SA CITESC!!.Wuoau!! Si era dezastru cand vreunu' din ai mei incepea sa se-mbrace...rapid veneam cu hainutele in brate :si eu vin la librarie!!Erau niste carticele mici cu povestioare despre pinguini,lei,tigri,caini, lupi,girafe,camile....1leu carticica!! parca-mi cumpara AUR..Am cutreierat jungla cu Mowgli fara sa-mi pese de umezeala sau tantari,am bantuit cu fratii Grimm peste tot...Oh!! John Creanga,Slavici... Toate astea de la 'libraria din centru'...Mama isi punea bani deoparte ca sa-si cumpere cartea de care auzise ea ca-i O CARTE...Dupa '94 s-a inchis ,au venit unii din strainatate si au deschis un bar,apoi o crasma ,acu ' e iar un bar....avem doua librarii acum in oras dar in nici una nu mai e atmosfera aia de odinioara cand parca si vanzatoru' abia astepta sa vina un nou val de carti si sa le recomande clientilor....Acu' vanzatorii stau cu okii-n calc..si cu okii la patron sa nu-l nemultameasca cumva...

simf spunea...

@anda - tu de unde esti?

anda spunea...

Republica socialista Fagaras...hibridata cu ceva soi de V
alcea county....da' da ce????ca si pe-aici se citesc carti,ZAUUUU...

simf spunea...

@anda - am eu impresia ca in orasele mici au rezistat mai bine librariile. de citit se citeste peste tot, numai ca unii au acces mai usor la carti :)

CCristinaC spunea...

Daaaa, stiu libraria si ceainaria de jos, stiu si libraria de sus din "Fortuna"... Nu am tiut ca s-a inchis cea de la Casa Cartii. Mare pacat. Oare libraria "Eminescu" va scapa? Eu asa sper.

Anonim spunea...

Stii ce ar fi fain? Sa faci pe blog un sondaj, sau cum se cheama, ceva gen "Ce/cate librarii aveti in oras?". Ar iesi ceva.
In MS sunt doua in centru, adica patru - 2 romanesti si 2... vecine si prietene, ca poporul corespondent. La Diverta clasicii sunt mai la coada magazinului, dar expusi fain, nu in ordine alfabetica. Acu, bine, clasici numesc si un Soljenitin, sau A. Huxley. A, mai e si in Auchan o librarie bine-bine dotata, dar e departe, iti dai seama, e peste mana. Aparitii noi, lansari,... nu, nu stiu, or fi, dar nu sunt la curent.
In ce priveste atmosfera, zapezile de altadata, eram si noi copii, sau tineri, oricum ar fi fost aureolati anii aceia. Sa nu idealizam, tin minte in marea librarie din centrul Pitestiului, vis-a-vis de Evidenta Populatiei de acum, Simona, tu stii, era o seceta de titluri cumplita, rafturi lungi cam cu aceleasi carti pe care nu le cumpara nimeni. Cartile apareau neanuntate si se dadeau pe sub mana. Nu, era ceva ce nu as numi normal. Citea lumea, ce altceva sa fi facut, dar era departe de normalitate.

:-D