Calm
de sâmbătă plină, după lăsatul întunericului, pe terasă. Pe
lada cu cereale, în ligheanul roşu dreptunghiular, pisucul gri Igor
Simpaticescovich Kuprin – apud copilul student – educă
responsabil un ciorap negru; îl mârâie, îl plimbă cu elan
stânga-dreapta, apoi îl scuipă: întâi scoate un sunet ca de dop
extras cu greutate, apoi câh-câh-câh; dă în marşarier şi se
opreşte în marginea ligheanului. Salt înainte şi o ia de la
capăt. Pe capacul găleţii metalice portocalii, pisuca albă Frida
Loren îşi aleargă ferm coada în sensul acelor de ceasornic şi
scoate nişte sunete chiţăite; se opreşte – unde-i duşmanul? -,
îl descoperă şi purcede la alergat în sens trigonometric.
Maşa, pe căsuţa pentru pisici
gălbuie cu pete negre, se spală agale, ca un ritual înaintea
somnului; pe grinda de la podul bucătăriei, Jinx, cu un suprem
dispreţ, supraveghează printre gene acţiunile mâţucelor.
Puii sunt unul alb, unul gri, au
ochii rotunzi şi albaştri, larg deschişi a mirare, pisicile adulte
sunt negre, cu ochii galbeni aproape închişi, ca nişte lentile
convexe.
Prin fumul de la ţigară, luna-n
ultimul pătrar are şi ea ochii galbeni.
7 comentarii:
descrierea in sine e foarte sugestiva si scrisa cu mult talent, dar finalul e de milioane.
@cristina - cu riscul de-a ma repeta: chiar asa s-a intamplat :)
(stii in ce scrumiera statea tigara din care iesea fum, nu?)
finalul e poezie
@costin - like :D
Clipa stai ...
Excelenta descriere, am inchis ochii si am vizualizat.
Distractie maxima :)
Me likes dis. Moon-kitties, smoke, deep thinking author. ;)
Trimiteți un comentariu