Like?:)

marți, 2 iulie 2013

Iulie cu puştan și Inna în centru urbei

Un puşti de 10-11 ani, parţial camuflat la haine, cu rucsac şi ghete sport lotto, merge agale, uşor ritmat, şi pare a vorbi singur. Are în urechi căşti albe ce le imită pe cele de ipod, iar firele îi sunt încâlcite duios pe piept.
Preocupat, scurtează razant cu privirea drumul şi îşi calculează traiectoria: pe canalul ăla sar, acolo merg pe bordură, mă uit în oglinda de la Audiul negru.
Mă apropii de el; cântă, sigur cântă. Când ajungem unul în dreptul celuilalt, aud şi ce: cu cărţile pe cap mergi singurel pe drum/şi-ai vrea ca cineva să fie lângă tine-acum...
M-a făcut să zâmbesc; un zâmbet trist, de râsu'-plânsu'; unii oameni nu ştiu să citească; unii oameni nu ştiu să gândească; unii oameni nu înţeleg ce aud...

Un comentariu:

Scutaru spunea...

Ca să citez un clasic în viață, vizavi de concluzia ta: „din păcate, cam da”.

4me

stats

:-D