Like?:)

luni, 28 aprilie 2014

Educându-l pe Zăvod I

Dulăul nostru descoperă lumea, deja a învăţat ce înseamnă o albină şi usturimile de bot, aleargă vocal coţofene, umblă după mine cu mare bucurie. Ne jucăm, ne plimbăm şi per total îmi cam pune creieri pe moaţe: tipul gândeşte cu capul din dotare şi procedează în consecinţă, orice comandă i-aș da. Am încercat să-l învăţ la şezi cu recomensă; în primă fază a vrut, apoi, ce şi-o fi spus?, De ce să fac eu acum, chiar dacă îmi dă recompensă? Mie nu mi-e foame. Şi dacă n-are interes nu face căpăul. Sau merge în lesă, aproape la pas, în curte; când ieşim, nu ştiu ce-i în mintea lui, dar nu mai aplică nimic din ceea ce ştiu că ştie şi înţelege. Trebuie să mă pliez pe cheful lui, să caut mereu soluţii (în funcţie de ce gândeşte atunci mister), să fiu de-o fermitate încăpăţânată. Clar va trebui să colaborez cu el, nu văd cum mi s-ar supune necondiţionat şi nu pentru c-ar fi încăpăţânat, ci pentru că-l văd liber şi... gândind cu capul din dotare. Nu comentează când îl caut la dinţi sau prin urechi, n-are stresuri când umblu la mâncarea lui, ba îmi mai şi aduce omagiu câte vreun os istoric găsit prin curte, nu se mai revoltă când îi spun stai şi intru în casă, înţelege repede şi învaţă repede; cu executatul însă... negociem.
Ca temperament, tipul e echilibrat, nu prea pare să-i placă străinii, dar, dacă sunt cu noi, nu-l interesează; însă când noi ne îndepărtăm cam strică prietenia cu musafirii. Cu toate acestea, nu e agresiv; îi plac copiii, noaptea patrulează nonstop, latră cu voce joasă, cu „bătaie” puternică, stă deja la periat (are subpăr bogat), chiar dacă vrea să se joace cu peria sau pieptănul.
Nu e prea interesat de jucării, de mişcare, e clar că nu-i câine de vânătoare, aport nu cred să facă vreodată; dacă trag de jucăria din gura lui (de preferinţă un pet de 2 l mai moale, de apă minerală), smuceşte şi muşcă mai puternic, a sfâşiere, apoi lasă jucăria, dă un pas în spate şi atacă iarăşi; jocurile de gen se termină mereu cu victoria mea (acceptată de el), chiar dacă nu-i convine și încearcă mereu să vadă dacă nu cumva e el superiorul. Avem şi „bâtă” de dresaj – o palmă de muşte portocalie pe care o latră foarte supărat, explicându-i ce i-ar face dac-ar prinde-o.
Nu prea vrea să mă recunoască de șef al haitei, așa că va trebui să-i aplic tehnici de subordonare – cum e mare deja, faza cu luatul de ceafă nu prea merge, așa că voi aborda supunerea cu tras de picioare, culcat, gât expus și presiune pe gât; luatul castronului cu mâncare în timpul mesei și comandă de șezi; ținut „în picioare” și dominat cu privirea) – de el depinde, va crește cât un vițel și nesupunerea nu intră în calcule.

De ce Zăvod? Ciobanii îi spun Ciobănescului de Bucovina dulău, căpău, zăvod sau câine-bărbat.  

Un comentariu:

cristina spunea...

caine-barbat, ce frumos!
inteleg temerile tale, le-am avut si eu cu max, ca prim catel din viata mea, luat tot pe cand avea ceva luni de viata. il stiam pe tatal lui (pe care max nu l-a ajuns, e cam 70% din tata-sau) si m-am gandit ca daca nu se impune cineva, o sa ne manance de vii.
eu m-am impus cat m-am impus, dar cam degeaba. cand a scapat pe poarta era sa-l omoare pe cainele vecinei, asa ca atunci m-a scos maxim din sarite si ... l-am fugarit prin curte sa-l bat. s-a speriat de mine atunci si din acel moment, de cate ori ridic un pic vocea, baga coada intre picioare, culca urechile pe spate si se uita dintr-o parte la mine. ii provoc teama. nu-s mandra, nici multumita de treaba asta, dar cum nu-l tinem nici noi legat, trebuie sa-l stie de sef pe unul din noi.

4me

stats

:-D