Like?:)

miercuri, 3 decembrie 2014

Culori diferite

P.-ii aveau un teren pe care și-au construit o casă dinainte să ne mutăm noi; fundație, bolțari, cărămidă, bca, cameră, cameră, cameră, hol; acum încearcă să ridice o altă cameră – cam 1 m înălțime, pe una din laturi, din cărămidă recuperată. Au uși și geamuri de dimensiuni și materiale diferite, curtea e împrejmuită parțial – pe latura dinspre drum a fost o plasă prinsă între salcâmi, fără poartă, între timp au mai scos din ea – le-a crescut o Dacie break și n-aveau pe unde s-o bage lângă casă.
Un câine are 2 m de lanț și pe post de cușcă un tub de fântână, celălalt e brac (glumesc, e liber); de la o vreme plâng sfâșietor doi cățeluși – îi au de curând și cred că sunt frecvent legați. Apa o iau de la o pompa manuală săpată la vreo 2 m adâncime, capra și găinile sunt free range și grație lor demarajul mașinii se duce instant. Copilul cel mare (4-5 ani) superviza singurel zona când erau făcute săpăturile la canalizare – șanțuri mai adânci de 2 m, acolo unde pământul se dărâma.
Terenul lor are o ordine a cărei logică nu pot s-o prind; nu îngrijesc drumul, n-au șanțuri, nu dau o lopată de zăpadă nici de la ei din curte. Într-o primăvară m-au făcut să zâmbesc larg când au săpat pe lângă o foaie de gard din scânduri care era sprijinită pe gardul lor din plasă de sârmă, în loc s-o ia de acolo. Cotețele sunt o enumerare de uși și de cartoane, prinse cu sârmă. Acum își fac parțial termosistem, iar sacii goi de la adeziv zburdă liber în peisajul comun, gardul e frecvent sârmă de uscat rufele. Li se pare firesc să le aduci plicurile de la poștă, să-i duci în oraș cu mașina, să le împrumuți diverse, să le fii la dispoziție când vin să te solicite.
Nu-i iubesc, recunosc, iar manelele lor ocazionale nu-mi vor schimba sentimentele în mai bine, nu-i înțeleg nici pe tată, nici pe cei doi fii, nici pe noră (ea lucrează constant), nu-s vecinii pe care mi i-aș dori și știu că nu am dreptate. Au altă cultură, ceea ce pentru mine e firesc pentru ei e nedrept – cum să ții câinii închiși în curte când lor le place liberi? - și reciproc. Avem standarde și etaloane, nevoi și aspirații divergente.
Culori diferite pe paleta unui sat al României secolului XXI.

5 comentarii:

Anonim spunea...

e frumos efortul vizibil printre randuri de a fi intelegator cu oameni diferiti. si eu fac un efort sa fiu intelegator cand citesc - intotdeauna cu placere - blogul dv.

de exemplu, eu unul sunt convins ca si caprelor le place libere, nu inchise in curte. pe de alta parte, o capra in drum mananca demarajul; un caine tembel liber in drum poate musca o buca.

ciumafaiul de toamna spunea...

Eeee...da' daca-i intrebi pe ei ...voi santeti ciudatii...

Simona Fusaru spunea...

@Anonim - cititul blogului meu cere toleranta?:) cainii lor nu vor sa muste oamnii, vin si cer un pic de atentie, cel putin bracul e disperat sa vorbeasca cineva cu el, sa-l mangaie...

@ciumafai... - si nu suntem? numai faptul c-am plecat din oras... :)

cristina spunea...

Acuma ... tot stau si cuget: libertatea mea se termina cand incalca libertatea ta. Chestiile de bun simt nu cer niciodata toleranta, asa ca daca se naste acest cuvant - "toleranta" - e clar ca undeva e o lipsa de ceva, de bun simt, de libertate, de bine, care trebuie compensata cu ceva.
Efortul de a fi intelegator cu oamenii mi se pare necesar numai cand acei oameni nu au datele concrete care sa ii ajute sa nu-mi incalce libertatea mea. Daca ei sunt in regula dpdv fizic si psihic, deranjul pe care mi-l provoaca se cere taxat. Chiar si scrisul pe blog (desi cred si sper ca nu v-ati limitat numai la asta) mi se pare indreptatit, chiar daca nu rezolva problemele nesimtirii.
Imi pare rau ca suferiti din pricina lipsei de bun simt a unora.

Simona Fusaru spunea...

@cristina - de spus nu le-am spus nimic pana acum, mi s-a parut lupta cu morile de vant. dar nu i-am mai ajutat cu nimic de ceva vreme si-am considerat c-ar trebui sa le fie smenal de alarma.

4me

stats

:-D