Like?:)

joi, 31 iulie 2014

Poze de spuse argumentatorii

Arțarul canadian cu peisaj cu tot - pentru Mircea ot Mureș.







Printre dinţi

                   - Biblioteca? Locul ăla unde sunt rafturi înşirate pe pereţi?
                   - Cărţile fac o bibliotecă, nu mobila.
                                                                     (despre biblioteca noastră)

Oamenii ne vor binele şi foarte binele, un bine al lor, sintetic din unghiul nostru, bine ce nu implică decât casa, mai concret în casă. Oamenii nu ştiu că înăuntru e în genere pentru somn, că stăm cât mai mult afară, de la gătit mâncare şi călcat rufe la reparat diverse şi citit în hamac, de la făcut manichiura şi tuns la răzgâiat mâţe.
Mi-e tare drag când unui om îi place la noi, că-i peisajul, că-i casa, că-s animăluţele, quelque chose-ul specific locului – n-are nicio importanţă, mă bucur când ceva îi place; nu înţeleg cum unora nu le place nimic şi nu înţeleg de ce ţin în mod special să ne viziteze şi mai ales ce caută la noi când tot nu le place.
Toţi îţi vor binele, nu-i lăsa să ţi-l ia.
Nu-mi place casa unui om, aşa, şi?, nu eu trăiesc în ea, mă bucur pentru el, că-i place şi are ceea ce-i place. Nu mă omor după pescuit, dar admir pescarii.
Până la urmă important e să fie omul fericit, nu să-mi placă mie. Şi colecţiile de cărţi sunt cele care alcătuiesc o bibliotecă; rafturile pot găzdui bibelouri, încăperile pot fi multifuncion şi au fost denumite după ceea ce găzduiau.
La început a fost papirusul.

miercuri, 30 iulie 2014

Când plouă noaptea












Cam așa

* Intrare în oraș peste Argeș cu lucrări la infrastructură, benzi închise, alternanțe, panouri pe galben, trafic aglomerat, gropi cu apă.
* Introducere canalizare pe uliță, drum blocat, 500 de m per pedes, șanțuri, Bobcat perpendicular, case crescând în lizieră, grămezi de nisip, cizme de cauciuc.
* Iarbă cosită mucegăind, trandafiri rupți, roșii culcate la pământ, fulgere, tunete, mamifere speriate, pană de curent.
* Ploaie de vară, ploaie încrâncenată, apă în valuri din pădure, crengi, pietre, șiroaie, șanțuri nou apărute, Cife, drum cu gropi obligatorii, pelerine, umbrele.
* Pod luat de ape la Bascov, viituri, o victimă la Vedea, cod portocaliu, drumul Pitești-Slatina închis câteva ore, tren Curtea de Argeș-Pitești deraiat.
* Copaci smulși, pompieri, mașini plutind, elicoptere, persoane evacuate, apă, multă apă, prea multă apă.
Miez de vară 2014.

vineri, 25 iulie 2014

Spontan







Trandafiri







Luna lui Cuptor cu microunde în grădină

Grădina încă există, mobilată majoritar cu floră spontană – fiasco de-a dreptul acest an agricol, nu numai la noi, ci în întreaga zonă -, cele 6 cuiburi de porumb au cam 50 cm, roşiile Roma leagă rod și se mănează, la fel 2 mărci de ardei iuţi. Bobul, cimbrul și mărarul au crescut fain, ceapa, usturoiul şi cartofii sunt îndrăgostiţi de mană, dovleceii, castraveţii şi urmele fine de fasole înfloresc, ardeii neiuți sunt într-o nemișcare statică de când i-am pus (mmm, parcă am văzut o floare la unul dintre ei), ba nu, se mai schimbă ceva le ei, îi ronțăie cineva și le dantelează artistic frunzele. Păstârnacul, morcovii şi busuiocul sunt mici şi pricăjite, lucerna e mai mult alte ierburi, musai în toamnă s-o „întoarcem”; gălbenelele cresc peste tot, le-am folosit şi ca material de mulcire (şi tarhonul, frunzele de hrean, menta, limba mielului), macii şi cosmosul cresc unde vor ele, nu unde am pus eu seminţe.
Vişine nu s-au făcut, prunele se movulesc şi cad într-o veselie, doar trei meri au rod, nucii ce promit un pic mai serios. Floarea de colţ a înflorit firav, din crinii asiatici doar unul ce-a ajuns să înflorească, zorelele urcătoare sunt de fapt zorele subnutrit-sălbatice; m-am îndurat să tund levănţica (se scutura dacă o mai lăsam), am pus gălbenele la uscat, am găsit un dud pe uliță şi m-am movulit graţie fructelor lui.
Prima recoltă de legume a constat într-un castravete, aștept urmarea.  

joi, 24 iulie 2014

Raport de iulie despre animale

Găinile continuă să se îmbrace cu pene, ouă, spre marea noastră mirare, curând va trebui ca unui cocoș să-i explicăm drumul spre oală, că-i prea violent și se lasă cu lupte grele prin curte. Puiuții cresc frumușel, sunt încă toți, n-a murit nici măcar unul, sunt obraznici și ne ciupesc zdravăn când îi luăm în mână; le place trifoiul și se cheamă unul pe altul, își povestesc ei știu ce, dar pi-pi-pi-ul lor fericit mă face să le duc trifoi și când n-am chef de ei. Ca new entry, avem de la dom colonel nouă pui cam roșcați și mai mari (au fost zece) care se teleportează când şi unde vor ei (au avut și puiuţii ceva apucături de Houdini până le-a îmbrăcat domnul meu voliera cu oareşce rafie).
Iepurii sunt în continuare trei, puii cresc, iar pe mama lor vrea domnul meu s-o ducă la un alt iubit, data în care se va întâmpla acest eveniment rămânând neprecizată. Le-am luat crănțănele de iepuri și le plac, iepuricei îi place tare pâinea uscată, cei mici sunt mofturoși maxim, dar când n-au de ales mănâncă ce li se oferă.
Câinii sunt leneș-estivali, Castor e cioplit style (că numai ciopleală se poate numi ce-am făcut noi cu părul lui, important e să nu-i mai fie crunt de cald), Hades s-a cam lenevit din motiv de Zăvod (de ce să latre ele când are sclav?) și se joacă amândoi într-o veselie. Zăvod a fost fericit că la câteva zile a tot plouat și nu s-a dus apa din lac - dacă n-avea de-o baie, măcar de ceva împachetări cu nămol tot făcea el rost; când a fost domnul meu cu el la vaccin, arăta dihania noastră ca un maidanez proaspăt ieșit dintr-un canal de scurgere. De vreo două zile șchioapătă ușor – se pare că-i o venă sucită, trece în timp -, fapt ce nu-l împiedică să alerge prompt și să sară cu viteză inițială pe gard, lătrând gros, când trec oameni pe drum – acum înțeleg de ce una lume spune despre el că „rupe poarta” de rău ce e.
Pisicile sunt nesimțit de răsfățate, dacă au tot fost mulți oameni în curte și li s-a dat mereu atenție acum sunt tare ofuscate când le dăm jos din brațe (se urcă fără să ceară voie), când le certăm că vorbesc prea mult sau că a n-a oară în zi trebuie să sterg locurile crimelor lor; ne-au primit cu o indignare princiară în prima zi când ne-am întors de la serviciu - cine le mai desface lor cutiile când au chef? și ușile cine le deschide? -, Frida s-a lovit la un ochi şi a trebuit doftoricită, Mașa iar a lipsit mai bine de-o zi şi am fost crunt de îngrijorată (mai ales că în seara precedentă era speriată, am pipăit-o, n-o durea nimic, dar reacționa violent la zgomote).
Alte animale; domnul Morcov nu mai vine decât rar pe la noi, în lizieră se bat vulpi, niște țapi își dispută teriorii, se bat, boncăluiesc; seara vin gălăgioși liliecii – au ieșit la zbor și puii, și-s încă nesiguri, au ieşit şi ereţii şi uliii cu progeniturile lor, dar la ei programul de zbor e ziua. Ambele case din lizieră au deja câini: una – doi caucazieni, îmi sunt tare dragi, cea de-a doua – doi aproximativ ciobăneşti germani, dintre care unul s-a împrietenit deja cu mine.

Iepuri




Dimineaţă-nsorită...







4me

stats

:-D