Like?:)

luni, 29 septembrie 2014

Calm de septembrie

A trecut şi echinocţiul, e toamnă-n final, cu piele înfiorată a frig şi umezeală, cu focuri în casă şi miros special de primul-foc-din-an. Via se coace şi miroase incredibil, gutuile se îngălbenesc, cei doi meri care au rodit trebuie culeşi integral în curând, am strâns ultimele legume din grădină.
Lemnele pentru iarnă continuă să vină în curte şi noi le acordăm atenţia cuvenită, apoi le ducem la adăpost, am cules ceilalţi cinci meri (12 fructe), pisicile încep să-şi pună ţinuta de iarnă, deja le-am pregătit toate locurile de somn pe moşie. Le-am tratat pe doamnele găini cu ulei de floarea soarelui şi pensulă (unele dintre ele au încă zone fără pene, un pui subnutrit fiind de-a dreptul indecent-dezbrăcat), fânarul e aranjat, o parte din araci sunt puşi la adăpost, chioşcul şi magazia sunt pregătite de vreme rea.
Plouă câte puţin la două-trei zile, noaptea sunt 3 grade, la prânz mai vedem când şi când şi 20, ziua scade vădit - deja pe la 7 seara trebuie aprinsă lumina pe terasă. Am aerisit gecile de iarnă, am pus bine cămăşile şi încălţămintea de vară şi am scos la interval mânuşi, cipici de ploaie, banderole de flis – deja avem nevoie de ele.
Cu prilejul începutului anului şcolar m-am mulţumit cu câteva creioane şi-o mână de pixuri bic – mă mir eu de mine cât de cuminte am fost -, continuăm să avem prea multe haine, încălţăminte, vase - fac planuri cum să reducem din ele -, trebuie iar mutate plante şi curtea e în continuă reconfigurare.
Fonturile de sistem îmi fac zile fripte, fac totul posibilul să nu ajung la stomatologie, mobilul nu vrea să schimbe programele tv., iar telecomanda maşinii refuză să descuie uşa de la casă. Am văzut o reclamă la hrană vegetariană pentru câini şi pisici şi m-am întrebat cui foloseşte, şi canidele, şi felinele sunt carnivore.

Motani în toamnă





vineri, 26 septembrie 2014

Lemn



7 ani. De blog

Peste 1900 de postări. Peste 8000 de comentarii. Peste 150 de unici pe zi, majoritatea care revin. Peste 350 de afișări pe zi. 15 prieteni de net întâlniți față în față. Mulți alții virtuali.
Cam bine. Zic.

miercuri, 24 septembrie 2014

ZăVod(ă)






Zăvod în septembrie

Împlineşte în curând 10 luni şi 32 de kg, e şeful în curte – trebuie hrănit întâi el mereu iar dacă celorlaţi doi câini le dăm carne sau oase trebuie protejaţi de bestie. În faţa pisicilor nu prea a reuşit să se impună, Frida îl dezarmează cu inocenţa ei nesimţită, Jinx îl zgârie cu talent, Maşa şi Igor se mulţumesc să-l ameninţe şi să-l scuipe, dar nu se tem de el, ci-s doar agasaţi. Mai nou văd că nici Domnul Morcov nu-l mai ia în serios, doar aşteaptă cuminte pe gard să se plictisescă Ză Bou şi să plece.
Îşi descoperă noi talente – e mai nou un grădinar desăvârşit, culege tot ce poate, sapă, udă -, uneori se crede excavator, alteori cară mături, făraşe, găleţi, lemne, încearcă oareşce negocieri şi cu roaba, dar încă nu i s-au concretizat. Continuă să se joace cu puii evadaţi până-i omoară, citeşte mărunt folii şi hârtii, cartoane şi ambalaje recuperate din coşul de gunoi cu capac, face scuba diving în lac sau împachetări cu nămol, depinde ce i se oferă la locul faptei. Se ridică pe poartă lătrând agresiv când trece cineva pe drum (şi deja e aproape cât gardul bestiuţa) şi, când nu face vreo indigestie sau un pui de viroză pulmonară, gaseşte soluţii prompte să i se inflameze articulaţiile sau măcar să-şi rănească o ureche.
Domnul meu e disperat după Zăvod, îl iubeşte nespus şi au amândoi o relaţie specială; pe mine bestia mă ascultă doar parţial color (cu condiţia să nu mă înfurii, că atunci fuge speriat şi zău dacă pricep din ce motiv, nu-l bat deloc, îl pedepsesc rar şi nu-l cert nici pe departe la fel de des cum ar merita). Îl strunesc şi cu vorba, şi cu lesa (adică nu mă târăşte după el, dar trebuie să-l smucesc de câteva ori ca să-şi amintească cine hotărăşte itinerarul), ne jucăm, ne drăgălim uneori – musai înainte să intru la baie, că mă umple de bale şi de arome de câine ud.
Ştie ce-i cerem să facă şi uneori face din prima, când îi e foarte foame ia poziţia şezi la locul lui de masă înainte să ajung cu castronul acolo, a înţeles că n-are voie să iasă din curte decât însoţit şi prevăzut cu lesă – deja nu mai e nevoie de două persoane pentru deschis porţi, scos maşină, închis porţi -, dar asta nu înseamnă că din când în când nu mai încearcă.
Ciobănescul nostru românesc de Budeasa.

marți, 23 septembrie 2014

Jucărele






Stop-cadre

August
Trec prin centrul urbei și găsesc pe jos un amic; stă turcește pe dalele colorate, cu o cafea în mână și-o revistă pe genunchi. Pe lângă el bântuie sinusoidal doi omuleți verzi – gemeni, cam de 3 ani, îmbrăcați în costumașe ca de elf.
Septembrie
Cu o privire tristă ca-n tablourile de epocă, D. trece cu cele trei capre către casă; Zăvod latră într-o doară, el ştie de ce, iar din pădure ecoul îi răspunde în falset pe trei voci.
August
După o ploaie repede de vară, drum desfundat de excavator, șleauri, canale de 1,4 m; eu – desculță, în rochie până-n pământ ridicată ușor cu o mână, model prințesă, cu sandalele și un aranjament floral în cealaltă - urc agale către casă prin fânul înflorit.
Septembrie
Aud cum cade ploaia în valuri, pe acoperiş; apa se insinuează parşiv în rafale timide pe terasă, deranjând-o pe Frida, care doarme pe şezlongul bleumarin al lui R., lângă un pachet roz de șervețele. Umbraticul Igor trece ca un fum pe gard, spre vest, unde cerul e brăzdat de-un fulger – e departe, că tunetul nu mai vine, chiar dacă-l aştept. Din schema de personal sare Jinx fix pe blatul de la terasă – toată ziua a dormit în lucernă, mă şi mir că ne onorează cu prezenţa.

E simplu să nu mai pui virgulă între subiect și predicat, trebuie doar să înveți care-i subiectul și care-i predicatul! - doi adolescenți, butonând smarturi, în gangul de la Mobilux.

4me

stats

:-D