Am continuat cu merele. Mers în livadă, cules
fructe cu locuitori în ele, spălate, alese bla-bla; felii, nu rondele, fără
sâmburi, cu coajă, ținute pentru câteva secunde într-o saramură slabă, scurse
(nu șterse, de lene). Când m-am plictisit, am tăiat o lămâie și am pus-o și pe
ea la uscat.
19 h 30’, adică programul maxim, 55 gr. Nu s-au uscat,
logic. 2 ore pauză, 6 ore la 55 gr – domnul meu fiind maestru de ceremonii, că
eu eram puțin la serviciu. Bingo!
Am vrut să usuc iarăși
roșii; ghinion, în piață erau numai soiuri super zemoase. Am mai băgat o tură
de mere, 19 h 30 min. Intră cam 12-14 mere în deshidrator per tură și
pregătirea lor durează o jumătate de oră. Nu le-am mai dat o uscare
suplimentară pentru că le-am tăiat mai subțiri și nu a mai fost cazul.
Prima tură de poame am
pus-o într-o pungă zip, a doua – într-un borcan de sticlă închis ermetic.
Un comentariu:
Daca ai deshidrator, deh... Cand eram mai mica si mergeam la tara, taiam merele felii si le uscam la soare, pe o foaie de tabla. Mi-a plouat in gura cand ti-am citit postarea, m-am teleportat in timp. :)) Multumesc!
Trimiteți un comentariu