luni, 17 octombrie 2011

Drumul

Acum doi ani...
...sortam cărţi la sânge, o parte - la anticariate, cele promovate le împachetam în cutii numerotate și notate.
...făceam selecţii riguoroase în haine şi le depozitam în funcţie de cât de curând ne vor fi necesare.
...aranjam vrafuri de obiecte pe care să le dăruim cui are nevoie de ele.
...îmi făceam planuri privitor la ce seminţe de flori îmi doresc să cumpăr; asta în momentele de răgaz, legănându-mă în hamacul cu suport cumpărat special pentru „când o să ne mutăm la casă”.
...mă gândeam câte animale vom avea şi făceam calcule realiste, că de era după mine aveam acum grădină zoologică.
...visam cum va fi, ce vom face, cum ne vom simţi. O mare parte din visuri s-au împlinit, o altă parte urmează.
Acum doi ani credeam că mergem pe un drum nou; acum știu că drumul nostru nu exista, l-am creat cu fiecare pas pe care l-am făcut. Împreună.

12 comentarii:

  1. ma bucur pentru voi de parca m-as bucura pentru mine. ba nu, mai tare.

    RăspundețiȘtergere
  2. Simona, visele se implinesc, daca punem si noi umarul . Mai ales, daca visam impreuna cu oamenii dragi ... Va admir, pentru curajul de care ati dat dovada ! Tot inainte !!!

    RăspundețiȘtergere
  3. la multi ani fericti acasa, in casa voastra de vis/realitate...
    si multumim ca ne hraniti si noua visele, cei care inca nu avem curajul de a face pasul...

    imbratisez cu drag familia extinsa (oamenii si celalalte mamifere)

    RăspundețiȘtergere
  4. cristina
    Dani
    ajnanina

    cu multumiri, ma inclin.

    RăspundețiȘtergere
  5. DA! -si sa fiti buni pe mai departe cu voi insiva si cu toate viietatile din ograda voastra. Numai bine!

    RăspundețiȘtergere
  6. nu-mi mai aduc aminte cand anume am dat de libertatea ta rurala. cred ca la a doua sau a treia vizita te stiam de-o viata. scrii lucruri pe care nu le citesc cu ochii si cu mintea, ci le simt si le stiu si le traiesc pur si simplu.
    mereu "ma rad" cand dau pe-aici si ma intorc acasa, in gradina la mine, zicandu-mi "da, stiu, asa e!"

    RăspundețiȘtergere
  7. @Daniel - si tie tot binele din lume, om bun

    @laura - un cititor comun, gabi, a intrat si ne-a comentat pe bloguri, ne-a dat linkuri si... ne-a facut cunostinta; cam acum un an cred, eu cel putin nu stiam in acel moment ca exista atatia oraseni ce-au ales ruralul ca mod de viata.
    si eu, citindu-te, de multe ori zambesc a recunoastere, "da, asa e, si mie mi s-a intamplat"

    RăspundețiȘtergere
  8. Fain, bravo, ati avut curaj, ce mai!, imi vin in minte cuvintele reginei Spaniei catre Columb: "Pluteste tot inainte si, daca pamantul pe care il cauti nu exista, fii sigur ca Dumnezeu il va crea anume pentru a-ti rasplati indrazneala!"

    RăspundețiȘtergere
  9. la cat mai multe visuri implinite , Sis!
    Cum mai sta treaba in extensie?

    RăspundețiȘtergere
  10. @daiana - sta bine:) inainteaza cu pasi marunti, dar siguri.

    RăspundețiȘtergere
  11. Doamna Simona,
    vă rog, io vreau să vă zic, cât mai sunt în stare, LA MULŢI ANI !, că mâine zice doamna şi stăpâna mea să culegi, mă, odată, strugurii ăia, s-avem şi noi must în casă, da io cre c-o să culeg sticla de whisky şi poimâine. Ok?

    M.R.

    RăspundețiȘtergere
  12. @M.R. - culesul sticlei de whiskey este prioritar, e si normal
    (multumesc)

    RăspundețiȘtergere