Iunie blând, iunie cald-plăcut, cu
vânticel tocmai bun şi aer clar, cu miros de verde, de liber şi de
vacanţă care merge numai bine cu Dream Theatre – Systematic Chaos alternând cu Concertul 1 al lui Ceaikovski,
dacă se poate cu Richter la pian. Sunt într-o formă de cozonac,
toate par să fie faine special pentru mine şi ca bonus mai vine şi
week-end-ul, cu trupa completă acasă şi aniversarea
domnului meu (prilej cu care se va distra schimbând un ax, nişte
bielete şi el mai ştie ce la maşină).
Gata cu alegerile şi oboseala,
primarul PP-DD din comună a fost confirmat, sesiunea
copilului nr. 1 e pe terminate, bacul trece şi el, ehei, viaţa-i
frumoasă, băieţi.
Frumoasă e şi grădina, unde e un
haos vegetal incredibil, cu zone de junglă pentru Hades şi pisici,
loc de odihnă umbroasă şi de curse de lucernă încurcătoare.
Cicoare, patison, traista ciobanului, fasole, păpădii, ceapă,
ştir, morcovi, salată, patlagină, măcriş, castraveţi, toate
într-o devălmăşie frăţească spartă ici-colo de-un mac
canadian, o floare de troscot, o gălbenea, un smoc de creson
înflorit. Îmi place aerul sălbatic din culturile noastre şi chiar
mi se pare că se dezvoltă mai bine decât anul trecut, când
exterminam încrâncenată bălăriile cum apăreau. Vişinele nu
s-au copt, dar s-au făcut morcovii, mai mereu rărim din ei în scop
de consum imediat, după ce sunt dezinfectaţi prin ştergere pe
pantaloni. Încă n-am stropit cu nimic flori, legume, vie şi se
pare că o duc bine deocamdată, pentru moment singurul disconfort pe
care îl au fiind melcii cochilioşi.
La capitolul flori au înflorit sfioase
zorelele şi abia aştept ziua de mâine să le văd bine, că
preţioasele nu stau deschise decât cât bate soarele pe ele. Macii
canadieni noi sunt crem şi lângă cei veterani portocalii şi
lobeliile albastre arată tare bine, garofiţele plantate anul trecut
sunt mov cu alb, un trandafir ce-a înflorit prima dată miroase
incredibil, floarea de colţ se pregăteşte şi ea să se deschidă,
gălbenelele şi macii cei roşii înfloresc şi totul e colorat.
Dimineaţa şi seara merg să văd ce-a mai înflorit în zonele în
care am plantat amestecul de seminţe pentru gazon şi jardiniere; mă
mir, mă bucur, încerc să identific ce flori sunt, le arăt
domnului meu şi copilului nr. 2 – dacă nu-mi arată el, că stând
acasă le ţine sub observaţie. Ultimele au înflorit nişte
chestiuţe grena, mici şi pe nişte tulpini înalte belşug de flori
roz, albastre şi mov de aceeaşi marcă.
În lacul-baltă secat au crescut din
flora spontană campanule; înalte, fragile, mov de rogvaiv şi lângă
ele, timid, un mac roşu. M-au luat prin surprindere, eram obişnuită
ca acolo să descoperim fie vreo mâţă neagră tolănită la umbră,
fie vreo găină moartă, căci pe vremea când găinile încă mai
aveau acces la lac acolo era cimitirul lor, plecau precum elefanţii
să moară la loc cu verdeaţă.
E mijloc de iunie; vreau mere văratice.
pai sa-ti traiasca domnul si stapanul tau, sa fie fericit si sanatos, la punga gros si sa va bucurati de el inca o mie de ani, iar el de schimbat piese si de mesterit inca atatia ani cat are el chef.
RăspundețiȘtergeremultumesc frumos, cristina.
RăspundețiȘtergere