Dileme existențial-superstițioase

Suntem în 2013, an zămislit într-o marţi, în care am intrat cu datorii la bancă şi fără un leu în buzunare, fără şampanie vâsc şi ceva roşu sau nou de îmbrăcat (să nu mint, era vâscul de acum un an, că de plastic încă n-am văzut), n-am pus busuioc în apă - dar nici nu l-am fumat :) -, am pus calendarul pe 2013 încă de la Crăciun, n-am primit colindători (că n-au venit), am avut casa şi curtea bântuite de trei mâţe negre, am fost fără bijuterii (pierce-urile din titan nu se pun), n-am mâncat peşte că nu m-a atras. Au fost parţial zgomot de la alţii şi lumină multă de la noi, uşi deschise, nu mi-am pus nicio dorinţă, însă l-am avut alături pe domnul şi stăpânul meu. Am avut musafiri, dar nu ştiu cine ne-a călcat primul pragul; nu-mi amintesc exact, dar cred c-am spălat vase şi am măturat pe terasă şi în bucătărie fix în prima zi a anului.

Şi când mă gândesc că dacă n-ar fi fost ProTv-ul nici anul acesta nu ştiam ce-ar trebui să fac de Revelion ca să-mi meargă bine în 2013-le început într-o zi de marți...