Sfaturi pentru țăranul de rit nou

Te-ai mutat la casă și ai și o grădină, venit din mijlocul orașului, dintr-un apartament? Felicitări, viața ta se va schimba cum nici nu gândești. Și, ca să nu se schimbe în rău, ai grijă la detalii.

# Nu te grăbi să cumperi ca înecatul și să plantezi; ia un brad, un prun, o magnolie, să-ți faci damblaua, și gândește unde le vei pune pe viață. Apoi, fă planuri, visuri, gândește-te ce pomi îți dorești și care dintre ei pot crește la tine – că dacă ești la munte adio cais sau smochin, dacă ești la mare s-ar putea să nu ai brazi; ia cireși cu coacere succesivă, vezi dacă nu au nevoie de polenizator, ai grijă la portaltoi, să știi cum îngrijești pomii și la ce distanțe îi plantezi.

# Documentează-te despre arbuști, palisează zmeurii și murii, că-ți vor cotropi grădina; ai grijă la plantele invazive, e drăguță menta când e cât o minge mică, dar în câțiva ani va acoperi metri pătrați, ucigând ce e acolo; la fel salcâmul. Fiecare plantă are cerințele ei, nu multe de obicei, dar trebuie să știi ce-i trebuie; așa că nu planta nimic înainte să știi ce anume îi trebuie. Afinul, rododendronul și coniferele cer teren acid, feniculul și mărarul nu se suporta între ele, combinația roșii-cartofi îți asigură belșug de gândaci de Colorado.

# Observă cu atenție ce cultivă eficient vecinii tăi și adaptează-te în funcție de ce îți dorești să cultivi din plantele pe care le au și ei și le merge bine; adaugă apoi, informat, chestiile pe care ți le dorești suplimentar; da, sunt drăguțe sânziana de grădină, oțetarul  și vița canadiană, dar vor ucide plantele endemice, așa că încearcă să nu aduci plante nespecifice zonei tale.

# Plantează fix ce poți îngriji în timpul pe care îl ai și nu baza pe ajutoare externe: prietenii or fi ei bine intenționați, dar fac prostii din neștiință, familia îți poate spune – justificat – nu când ți-e lumea mai dragă, oameni la muncă nu prea găsești, sau nu cu prețuri decente. Grădina are prostul obicei să nu aștepte până în week-end, când ai tu timp de ea.

# Citește mult, despre agricultură, tradițională sau sustenabilă, despre compatibilități și zone climatice, despre fenologie și măsuri agrotehnice, despre tratamente, chimice sau leacuri din grădină, după dorință, despre buruieni și plante medicinale, și ia decizii informate. Eu recomand blogurile lui Vasi Dubreu, Vasile Rosciuc, Adina Luca și cărțile din TEI; surse bune sunt multe, dar cele patru recomandări sunt un start bun, că au informație concentrată, verificată. Vrei gazon, super, dar asumă-ți să-l erbicidezi, scarifici, uzi, completezi. Merită? Ok. Nu? Pune trifoi alb.

# Nu ignora localnicii, ideea cu n-am nimic împotrivă, dar nici în comun nu te ajută deloc. Vrei sau nu, ești parte a acestei societăți și trebuie măcar să fii tolerat în ea. Dă bună ziua tuturor, zâmbește, oferă-te să le cumperi ceva de la oraș, ajută-i să-și deviruseze laptopul, să-și configureze telefonul. Chiar dacă tu ești adeptul permaculturii și al agriculturii de stil nou, țăranul adevărat are informații pe care probabil noi nu le vom dobândi vreodată, ca volum.

Venind din oraș, trebuie să recuperăm pe repede înainte ceea ce părinții, bunicii noștri știau; sau, cum spune Radu Iliescu, să recuperăm opincile lăsate de tata la barieră. 

Efectele salciei din curte asupra bunăstării omului

Că (aproape) orice orășean mutat la sat vrea o salcie în curte, nu? Punem salcie, trec anii și, făcând comparație cu merii și cireșul, ajungem să ne întrebăm: ce facem noi cu astă dihanie care nu produce decât frunze multe ce trebuie măturate?

Eh, e bună și-o salcie la casa omului, fixează solul, filtrează apa freatică, dă o umbră tocmai bună pentru locul de relaxare din curte, vara. Din curte, nu din grădină, că e avidă după apă și suge tot, și nici de lângă casă – că-și întinde rădăcinile după umezeală (bine, e posibil să ne scape de apa din beci, dar e riscant).

Bun, și cum ne folosim de ea?

Ca plantă medicinală. Literatura de specialitate spune că salcia e utilă la tratarea multor chestii (migrene și reumatism, răni și ulcerații, gută și dureri de gât, acnee și inflamații cronice), că are efecte analgezice, tonice, hemostatice, sedative etc. (Salcia conține, printre altele, salicilină, acid salicilic – remember aspirina, acid acetilsalicilic -, auxin și acid indolebutiric, dar nu facem chimie, nu?)

Ce recoltăm? Coaja tânără și mâțișorii. Când? Primăvara devreme, până la începutul verii. Ce facem cu ele? Curățăm crengile de frunze, le tăiem (pe crengi, că frunzele le aruncăm) în bucăți de 5 cm, le uscăm și apoi le păstrăm ca pe orice altă plantă medicinală.

Eu folosesc coaja de salcie pentru febră și nevralgii: decoct de 20 de minute din două linguri de scoarță fiartă în 250 ml de apă (se iau câte 2-3 linguri de 4-6 ori pe zi).

Ajutor la grădinărit. Mai utilizez salcia pentru înrădăcinarea butașilor: culeg crenguțe tinere de salcie (gălbui, nu maro), le curăț de frunze (pe care le arunc), le tai la 1-5 cm, le pun într-un vas care să aibă capac și le acopăr cu apă clocotită (apa să depășească cu vreo 20% nivelul salciei), acopăr vasul și-l las 24-48 de ore. Apoi strecor apa (storc bine și crenguțele) și pun butașii în ea o zi, înainte de plantare (îi despic delicat în partea de jos înainte; n-am încercat cu frunze, nu știu dacă merge). După plantarea butașilor, se pot uda cu apa de înrădăcinare. Apa de salcie se poate păstra în sticlă închisă, în frigider, și două luni.

Materie primă pentru DIY. Lemnul de salcie e ușor, elastic și de esență foarte moale, așa că din el se pot ciopli diverse (linguri, boluri, rame, tocătoare); din crengi se pot face împletituri – ronduri, coșuri, gărdulețe - în exterior; nu rezistă mult, dar înglobează manoperă nu prea multă, e din belșug, gratis, și ne oferă șansa să ne experimentăm pornirile artistice.

Conexe. Iepurii și găinile apreciază când sunt tratați cu o mână de crenguțe de salcie pline de frunze. Ceaiul de coajă de salcie dă o frumoasă culoare galbenă țesăturilor, în caz că vrem să le vopsim (dacă le vopsim accidental, nici că mai iese culoarea). Lemnul de salcie nu prea arde, mai mult fumegă și încurcă, dar crengile tocate pot deveni mulci eficient pe potecile din grădină (doar că se alunecă rău pe el când e ud), iar trunchiurile mai groase pot fi folosite ca praguri, borduri.