Gust vetust

Soluții pisicești

Miu, miu, mi-miu!

Prin livada de-alături, Mașa vine repejor spre casă cu un șoarece roșcat în gură. Închid ușa de la bucătărie – știu sigur că altfel în locul de masă își va duce mâțuca prada.

Frida coboară precipitat din podul bucătăriei; Mașa sare din livadă pe gard, merge ușor pe lațul de deasupra până în dreptul blatului de la terasă. Zdup, zdup – pisică neagră cu șoarece roșcat în gură, pe fundal de gresie bej.

Frida se apropie de Mașa, doar fusese invitată în mod special; Mașa o scuipă cu elan, îî trage două labe, lasă șoarecele cam viu și pleacă precipitat pe gard.

Frida lăbuie ușor șoarecele, șoarecele face pe mortul. În poziție de pisică egipteană, mâța alburie așteaptă; șoarecele se mișcă ușor, apoi mai cu curaj și încearcă să fugă. Mâța alburie îl ghidonează cu labele, în pândește, îl amăgește.

Îl prinde delicat în gură și-mi cere să-i deschid ușa la bucătărie; da, fetiță, mă și gândeam, cum să nu, nu-i gustos pe terasă, numai în casă e bun!

Plec cu treburi, mă întorc după vreo 10 minute.

În locul de masă, Frida descântă șoarecele, chinuindu-l cum numai pisicile știu s-o facă.

Mâța alburie, nemulțumită de ușa de la bucătărie închisă, și-a luat prada, a ocolit jumătate de casă și a intrat cu ea pe ușa principală, că locul de masă e loc de masă.

Așa

Las și eu, aici...

Cupil, știu c-o să te răvășească, dar așa ceva nu se tace.
(Dacă nu merge încorporarea, găsiți documentarul aici: https://www.youtube.com/watch?time_continue=27&v=jLeUuY_zcA8 )

A


A

Revoltă în formă continuată

Pentru cei 64 plus unul.

Să nu uiți, Darie! 😠

"Să nu uiţi. Darie! Nimic să nu uiţi. Să spui copiilor tăi şi copiilor pe care-i vor avea copiii tăi să le spui... Sa nu uiti, Darie."

Cu furie neputincioasă, azi, după doi ani.

Citiți, vă rog, și ce scrie Alexandra. Și lasați-i o vorbă.

" Fenomenul Colectiv a încheiat o epocă și a deschis o alta în care sperăm să devenim mai implicați și mai responsabili pentru ca astfel de tragedii să nu se mai producă și să nu fim nevoiți să închidem permanent răni sociale care sângerează, sunt total neproductive și, se pare, că nu învățăm nimic din ele"  Sfera politicii 

Tot mai sus!

sau când înfloresc zorele în gutui.

Plăceri vinovate

Viață de câine

Tomnițe

Față zâmbitoare

Colorate

Ciorap. Bani la ciorap

Octombrie, ultima decadă

Toamnă, toamnă harnică. Octombrie cald cu lumină dulce, calmă, plină, cu miros de gutui și de frunze ude, de foc purificator arzând pe dealuri, de fumuri pe coșuri și struguri copți. Soarele se trezește după ce plecăm de-acasă și merge la culcare ușor după ce ne-ntoarcem - pogoară agale în pădure, iar razele mai zăbovesc o vreme peste Mioveni.

Și de toate darnică. Am cules via și-am făcut fix 9 l de must bun-bun, gutuile cad ajutate de mâțe, asterul și tufănicile sunt pline de flori și de albine, trandafirii continuă să înflorească - Focul de tabără e de-a dreptul spectaculos; nu mai tai florile trecute ale trandafirilor, și pentru butășire, și ca să știe ei că vine iarna. Drumul spre casă e mărginit de culori calde: oțetari în spectacol, un gard galben-roșu flacără – viță sălbatică și viță domestică.

A ruginit frunza din vii și a colorat aleea către casă, galbenă gutuie pe pervazul spre grădină, nucii se dezgolesc lasciv, greieri mici și necăjiți țin morțiș să ierneze la noi în casă, pisicile se ceartă cu nenumărate călugărițe apărând de nicăieri. Mânușile cu touch sunt deja în rucsac, Jinx a împlinit 11 ani, pisicile au deschis jocurile olimpice de iarnă, prin casă: alergare liberă, prin grădină: ascensiuni bruște în pomi.

Vântul mă coafează octombrie style, serile sunt lungi, cu seriale și două mâțe negre simultan în dormitor, pas spre 50 de ani, covor berber țesut apoi brodat pe margini, castron cu urechi și șervețele de masă cu pisici negre, uleiuri și bețe aromate – multe -, portofel de monede sub formă de ciorap – bani la ciorap.

Toamna 2017 a venit lunea asta, pe 23.

Octombrie, lună ce-ar merita să fie un întreg anotimp...

Laudă iarăși