De la bine în sus, spre foarte bine chiar, le-am deparazitat intern/extern pentru
ultima dată în ăst an.
Câinii sunt fericiți
că au iarăși acces în grădină, aleargă haotic în combinații aleatorii, adulmecă
disperați, calcă totul în picioare, sperie mâțe, citesc mărunt pernele din chioșc
și folia de la căpița de fân. Pepsi nu mai are cum să evadeze, așa că încearcă
să se strecoare pe poartă, pe lângă noi, Urma s-a făcut cât malul cu flori,
Hades doarme fericit pe cerga lui, iar Zăvod e nefiresc de cuminte. S-au îmblănit
frumos, sunt lucioși și arată într-un mare fel – dacă nu plouă; că, dacă plouă,
câinii albi arată ca niște oi ud-murdare și miros cam la fel.
Pisicile au trecut la ținuta
de iarnă, încep să se obișnuiască cu ideea că ușile trebuie să stea închise și
dorm mai mult în casă. Sunt cam supărate de aspiratorul industrial cumpărat în
vară de domnul meu; când nu-l folosim, trec circumspecte pe lângă el, gata să
se ferească eficient în caz că le atacă arătarea galben-neagră, iar dacă-l
ducem cumva în vreo cameră e semn clar că ele trebuie să iasă; din casă, chiar.
Mașa nu prea mai pleacă (și nu-i bolnavă!), s-a lățit bine și e
neagră-mătase, “concediile” ei din vară i-au scăzut autoritatea și acum nu prea
pricepe de ce toate celelalte trei pisici îi aplică sancțiuni când sare peste
cal. Jinx e în continuare un ticălos notoriu, speculativ și dictatorial, el nu
cere, el își ia ce și când vrea, e dreptul lui și privilegiul nostru să-l
slujim, Igor și Frida petrec mult timp împreună, fie în preumblări, fie
pe-același fotoliu, fie în dispute scuipat-directe. Și, cum s-a deschis sezonul
de foc în sobă, iarăși împărțim patul din dormitor cu două mâțe negre.
Găinile nu prea știu
ce fac, doar văd prin gard că încă sunt indecent despănate și știu că uneori ne
mai răsfață cu ceva ouă.
Chiar dacă nu-s animale din fauna premeditată, ci din cea spontană, șobolanii sunt bine, sănătoși, de-a
dreptul altoiți și se vede că nu-i abuzăm: nu-s impresionați de prezența
noastră și uneori ispita de-a ajunge la castronul cu crănțănele de pisici e
atât de mare încât încearcă să ne ignore. Domnul meu le pune curse frecvent,
cred că a prins peste 10 în ultima vreme, plus ce-au vânat câinii. Împărțim
același areal și ca atare nu putem decât să încercăm să limităm numărul lor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu