Like?:)

miercuri, 27 februarie 2019

Perseverență





Așa da, așa nu

Da:
# E ok odorizantul cu apă + oțet + uleiuri esențiale din bibliotecă (într-un vas din inox pus pe sobă).
# Menta plantată în cauciuc a fost sub control și n-a mai devenit invazivă.
# Gresia de exterior de pe terasă își justifică prețul; nu alunecăm pe ea, ceea ce pe gresia de 30 lei mp se întâmplă.
# Ușița de pisici, chiar dacă afectează temperatura din casă, e mai mult decât utilă: nu mai suntem ușierii mâțelor.

Nu:
# Trandafirii chiar trebuie scurtați din toamnă, am făcut un experiment care s-a dovedit a fi prost: două tufe au fost rupte de greutatea zăpezii.
# Exceptând iarba din curte, nimic nu trebuie greblat până pe final de martie, că dau geruri și cam îngheață.
# Legumele pentru vegeta trebuie date prin robot/mașină de tocat înainte de uscare, nu tăiate rondele; după uscare, râșnița nu prea face față, iar bucățile mai mari de legume trebuie rehidratate anterior folosirii în mâncăruri.

marți, 26 februarie 2019

Care parte din «Hai în casă!» n-o pricepi?


După Dragobete/Cap de primăvară

Februarie trece cu răbufniri în -11 grade și ninsoare frumoasă acoperind ghiocei și iasomie în floare, dar primăvara e de zi de zi mai aproape - pământul miroase altfel, se văd bine munții la orizont, veronicile se avântă, plec la serviciu și ajung acasă pe lumină deja.
Mâțele înfloresc simultan prin meri, vrăbii gureșe se ceartă prin livadă, coțofene curioase mă supraveghează prin grădină, vulpi divers colorate admiră peisajul din lizieră, ies gărgărițe și crisope de prin casă de unde au iernat (iar trebuie întâi să le mătur și apoi să bag aspiratorul).
În week-end îmi propusesem să greblez pe ici, pe colo, dar n-a fost să fie; am dat zăpadă (cam inutil, că vântul supărat a cam adus-o înapoi), am fost într-o vizită, am făcut o curățenie mai responsabilă prin casă (plus ceva de mâncare), am spălat rufe la greu (mă tot întreb cum de se strâng atâtea) și-n rest - timp relaxat.
E primul an în care nu mai cumpăr ca înecata semințe și alte chestii - sunt cam mândră de mine -, m-am mulțumit cu ceva pământ, turbă, o plasă de mulcire, vreo trei pulverizatoare (verzi), aș mai fi vrut și o stropitoare mică, cu sită, dar n-am găsit. Încă n-am pus deloc semințe, probabil în week-end-ul ce vine o voi face (răsadurile de legume mi le face Valentina).
Unde stă bucuria pe final de februarie? În snopul de 10 creioane, prinse cu șnur de mărțișor, plus o ascuțitoare colorată pe care tocmai le-am primit.

joi, 21 februarie 2019

Conifere





Buburuză, mămăruță, gărgăriță

Gărgăriță-riță/Zboară-n poieniță/Unde vei zbura/Acolo va fi casa mea. (Unde vei zbura/Acolo m-oi mărita.)
Așa-i cântam gărgăriței în copilărie; și gărgărița era roșie cu buline negre. Sau galbenă. Sau portocalie, dar ce mai contează, buline să aibă.
Pe numele ei de scenă Coccinella septempunctata, gărgărița e un prieten de nădejde în grădină, se hrănește cu afide, tripși și alți ticăloși care atacă plantele folositoare omului puse de noi cu un scop precis; ea e un redutabil agent de control biologic, aș putea spune că e chiar un insecticid natural (deci nu se hrănește cu vegetale, da?). Iarna hibernează în locuri uscate (cum ar fi sub o grămadă de frunze în grădină sau sub patul matrimonial, într-o grămadă de lemne sau în spatele dulapurilor).
Mai sunt niște coleoptere numite gândaci cu cioc sau gărgărițe (curculionidae, dar ele sunt fitofage), însă de fiecare dată după gărgărița se adaugă: (albastră) a verzei, mazării, alunului, fasolei, coletului, semințelor, frunzelor de porumb, cepei, fructelor, florilor de măr etc.
Gărgărița copilăriei noastre nu trebuie ucisă, ci protejată. Așa arată în diferite stadii de evoluție (ca să nu greșim):
Ouă:

Larvă:

Pupă - nimfă - crisalidă:

Adult:

Sursa pozelor: wikipedia. Uitați și un link cu ciclul lor de viață.  

marți, 19 februarie 2019

Câini în soare





Ce-am mai făcut, ediția de 19 februarie


# Săptămâna trecută, la început, a nins cât să albească totul; cred c-am bifat ultima zăpadă de februarie, acum o aștept pe cea de martie (și sper să nu mai fie și-n aprilie vreuna). Apoi a fost cald și bine, soare frumușel, chiar dacă noaptea au fost temperaturi negative.
# Ziua crește vizibil - soarele răsare frumos de după dealurile Mioveniului și apune brusc în pădure -, pisicile umblă teleleu sau se soresc, câinii iar sunt ubicui și ei știu de unde inventează oase istorice pe care ni le lasă capcane în mijlocul drumului, găinile nu ouă nici plătite.
# Flora spontană dă semne de primăvară, frunzele nu mai sunt mat-înghețate, ci virează în verde-viață, ghioceii sunt acum primadone; au apărut timid zambile, narcise și lalele, iasomia de iarnă are o floricică și mulți boboci, phloxul se ridică, sedumurile încep și ele să apară.
# Motani supărați se vaită prin preajmă, înfuriindu-i pe ai noștri, vulpi năuce se bat în lizieră și-l enervează pe Zăvod, de la pensiunea se-alături bubuie artificii imense care presupun că ar trebui folosite doar de personal specializat, cu aprobări speciale.
# Albinele au ieșit la plimbare, păsărele gureșe se ceartă prin pomi, coțofenele sunt mai numeroase ca niciodată, în livezi aleargă iepuri posedați; la bucătăria de vară apa nu mai e închisă mereu, nu mai trebuie să sparg gheața din apa câinilor și am cam început să las ușile deschise.
# În vară, când am făcut sucul din roșiile de la Geta, am demarat un experiment după modelul mamei olteanului, prietenul meu: am pus toate semințele scoase din separator de-a valma în rama de creșă și le-am acoperit în toamnă cu frunze; duminică am scos mulciul și am pus deasupra ramei capacul cu folie. Vedem ce va ieși. 
# Domnul meu încă se distrează cu tăiat/spart lemne, a făcut stropirea albastră la pomi, a început timid greblarea curții, iar eu am mai pregătit o zonă cu flori perene; în supermarketuri au apărut sacoșele de plastic biodegradabile, foarte plăcute la textură, dar crunt de proaste, nu, mulțumesc.
# Facem focuri în dormitor și baie zi de zi (în week-end facem focul la boiler și dimineața), mă distrez cu analize controale și răs-controale, de m-am plictisit grav și (iar) am ajuns la concluzia că mai bine nu merg la medic, că mă-mbolnăvesc brusc.
# Fac planuri cu ce semințe pun în minisere și unde voi pune plantele ulterior, merg prin grădină și îmi imaginez tunelurile de folie montate și mobilate-n verde, mă uit la pomi și văd în perspectivă cum vor trebui tăiați – ăsta e mugur de rod, ăsta e de creștere.
Cred că trag a primăvară.

joi, 14 februarie 2019

Rămâne cum am stabilit

Am vrut sa programez pentru astăzi postarea de ieri cu Pentru că inimioare. Am vrut, că am programat-o pentru ieri. :)
Dar rămâne cum am stabilit: ne vedem săptămâna viitoare.

miercuri, 13 februarie 2019

Despre uleiuri aromatice și alți demoni


Presate la rece, cu solvenți sau obținute prin distilare; esențiale, pentru masaj sau de aromoterapie – asta vă las pe voi să vă documentați care, cum și în ce fel.
La ce folosim noi uleiurile aromatice?
Pentru odorizante. Cum? Într-un recipient cu cap spray pun 40 ml de apă fiartă și răcită (să nu dezvolte în timp în ea noi lumi și civilizații) + 10 ml de ulei. Ce uleiuri folosesc în acest scop? Rozmarin, eucalipt, mentă, ienupăr, tămâie, camfor, chiparos, fenicul. Miros și fain, ajută și la respirație.
Aromatizant pentru bibliotecă: într-un vas cu apă pus pe tăpșanul sobei, apa + oțet + ulei aromatic; inițial pun 1 l de apă, 30-40 ml oțet și cam 15 ml ulei. Apoi completez după nas, în funcție de miros și de interese (dacă e aerul uscat în cameră, pun numai apă). Ce uleiuri? Le aleg pe principiul ce mișto miroase ăsta: mosc alb, lavandă, mentă, brad, pin, paciuli, santal, vetiver, verbena, bergamotă, lămâie, portocale, iasomie. Nu-mi plac uleiurile combinate, cu arome de genul fresh, antitabac; prefer să-mi fac eu combinațiile, dar fac rar.
Sprayuri împotriva insectelor: anti țânțari, din uleiuri de citronella, lemongrass sau tea tree; antimuște – geranium. Pentru micoze - cuișoare, oregano, tea tree. Calmant pentru înțepături de insecte – salvie, busuioc, scorțișoară, anason.
În ce cantități? Pentru dat pe piele, 30 de picături la 100 ml de apă (fiartă și răcită); pentru stropit geamuri etc., fac concentrații mai mici, că sunt zgârcită.
Am mai făcut picături de nas (o picătură de ulei de eucalipt la 45 ml de ser fiziologic), apă de gură (cu salvie, o picătură de ulei la 100 ml de ceai)), tentativă de pastă de dinți cu bicarbonat, sare și ulei de oregano/salvie, am mai pus în creme picături de uleiuri diverse, dar mi-a trecut – cosmeticalele nu-s pentru mine.
Din rețetele găsite pe internet și probate, nu au funcționat: menta sau lavanda la purici, muște, țânțari, păienjeni; la căpușe nu prea funcționează nimic, neemul parțial (dar pute... ceva între sulf cu usturoi în curs de stricare) și poate ușor oregano; la purici, neem, tea tree, dar tot așa, au avut efect doar parțial color.
Ce a funcționat pentru grădină: afidele urăsc până la moarte menta și rozmarinul; uleiul de neem e eficient împotriva nematozilor și a diverșilor fungi (15 ml ulei la 500 ml apă musai caldă, eventual cu ½ lingură de săpun lichid, stropit seara - ce nu-mi place e că trebuie stropit mai multe zile la rând (gen 7), miroase într-un mare fel și costă mult. Am mai probat o rețetă, 3 capace de ulei de neem/galon = 6 linguri/galon US = 90 ml/3,78 l, de 2 ori la 3 zile distanță, dar soluția asta se aplică preventiv și, mă iertați, la capitolul timp nu stau deloc bine; nici la capitolul răbdare.
Ce mi s-a părut interesant e că insectele nu mor de la neem, sunt doar năuce și nu mai mănâncă frunzele plantelor, le bulversează cred că neurologic.
Conexe. Ce uleiuri am folosit până acum? Produse de Fares, Mayam, Herbavita, Solaris, Santo Raphael, Aroma Shop, Aroma Land și unele chinezești pe care le-am cumpărat doar pentru că erau în sticluțe maro cu pipete. Nu cumpăr niciun ulei dacă e în plastic, doar în sticle de culoare închisă. De departe prefer Fares și Mayam.
Toate uleiurile sunt în teorie 100% naturale, doar că unele, în realitate, sunt mai 100% ca altele (uleiul esențial nu ar trebui să lase urme grase pe țesături).
Uleiurile esențiale nu se aplică direct pe piele, se diluează întotdeauna, fie cu apă, cu alcool sau cu uleiuri neutre. Atenție la posibilele reacții alergice. Concentrația se face în funcție de eficiența dovedită, în mod progresiv. De exemplu, pun mult mai puțin ulei de Fares decât de Solaris (10 ml vs 15).  
Echivalență picături/ml (de la un medic veterinar, ca să nu mai pun sute de picături pe ceafa câinilor, ci sa le pun cu seringa): 1 ml = 20 picături. Din chestiile de bucătărie – 1 linguriță = 5 ml; 1 lingură = 15 ml.
Cu toate că pe net se spune că nu e periculos pentru albine, pe forumuri unii apicultori spun că ele cam mor de foame. Și un amic, posesor a doi stupi, a constatat că, după ce stropește cu neem, găsește multe «fete» moarte, nu în zona în care a stropit, ci în apropierea stupilor.
Nu folosesc uleiuri care miros a mâncare (mărar, cimbru etc.) și nici de trandafir, că am o problemă cu mirosul lui. Nu am probat uleiuri ca remediu de uz intern; dar am văzut băiețel de 8 ani căruia i s-a potolit tusea după ce a luat de 2 ori (dimineața și seara) câte o picătură de ulei de eucalipt într-o linguriță de zahăr. (Eu nu le-aș da copiilor.)
Ce vreau să probez în materie de uleiuri? Pe cel de cătușnică – Nepeta cataria (am văzut că de planta în sine fug cam toate insectele) -, dar încă nu am găsit. Și o rețetă de spray pentru purici la câini (un galon de apă, o lingură de ulei de neem, eventual o lingură de săpun lichid – agitate bine și puse în spray).

Pentru că inimioare :)

Ne vedem săptămâna ce vine. :)

marți, 12 februarie 2019

Februarie, mai la jumate


# A fost cald, prea cald pentru zilele din calendar, aerul a căpătat alt gust, până și mirosul parcă e altul; păsărelele sunt din ce în ce mai gălăgioase, căprioarele coboară spre sat, au ieșit albine la prospectat zona. Zăpada s-a topit și-au răsărit ghioceii și o dată cu ei, oasele istorice și jucăriile câinilor prin curte; ziua crește, pisicile nu mai vor în casă, doar jucându-mă cu laserul ce le conving să vină.
# După o lungă perioadă, am avut condiții optime de măturat platformele cu ciment și am demarat ușor curățenia de primăvară: am reușit să atac jumătate din zona de trandafiri – greblat, că nu strâng frunzele din toamnă și în plus am constatat că stimulează verdele ascendent dacă o fac în ochiurile iernii, așa, în februarie. Prilej cu care am descoperit frunzuțe crude la tufănici și la unii trandafiri; încă n-am desfăcut trandafirii, pe final de martie o fac, că știu eu că mai vin zăpezi.
# Câinii și pisicile se soresc în perechi, pe culori, vulpi în rut se ceartă-n lizieră, Mașa iar își cunună haios ochii, de nu mă mai pot concentra la nimic. A apărut în zonă un motan semănând parțial cu Frida; nu se teme de oameni, arată foarte îngrijit, e doar curios. Mă miră că nu e portocaliu, noi aveam musafiri doar domni morcovi.
# Am mai făcut o curățenie în lista de prieteni pe facebook, așa că am șters: edituri, librării, muzee, magazine de orice, conturi inactive pe moment sau fără activitate de o lungă perioadă; oameni cu care nu am interacționat niciodată, al căror wall nu-mi spune nimic, cu care aveam în comun doar prieteni virtuali, eventual un “mulțumesc pentru acceptarea prieteniei” scris acum 3-5 ani; oameni care fac politică (când am chef de politică, mă orientez singură, n-o vreau de-a gata în news feed); și, nu în ultimul rând, oameni care au interacționat cu mine prin „fie ca...”, „dă mai departe”, „hai la cafeluță”, știți voi, inimioare, pupături, nopți de vis, alea-alea, toate – pe mesagerie. Suntem în același grup de facebook? Nu-i musai să fim și prieteni. Atâta vreme cât blogul are pagina lui, poate fi urmărită de oricine; contul meu e privat și în timp vreau să nu mai amestec casa cu masa (work in progress, că am ajuns de la 1700 și la sub 800, mai am).
Ce voiam să vă spun, de fapt? Declar deschis sezonul 2019 la febră musculară de week-end.

Pentru că o casă fără o pisică nu poate fi "acasă" :)

Moți. După 15 luni.





luni, 11 februarie 2019

Semințe, plante, arbuști, pomi. Cum și de unde le fac rost


La început a fost casa cumpărată pe pământ și lăcomia mea entuziastă să iau de toate, să pun de toate; apoi au trecut anii și m-am trezit că nu-i nici bine, nici eficient, pentru că desul umple fesul, rarul umple carul.
Ce și de unde am luat și a fost ok?

Pomi
De Institutul de Cercetare de la Mărăcineni și de la Fructiflora – cu excepția unui păr greșit etichetat, care e Untoasă Bosc (probabil) în loc de Napoca, nu am ce să le reproșez. 

Arbuști
De la Sănătate din plante, amelanchier, goji, aronia, lonicera kamtschatica, corn, lămâi de grădină (nu e el chiar lămâi, e mai mult un mandarin sălbatic, dar trăiește la noi neprotejat), smochin, zmeură, jujub; și trandafiri de dulceață. Au și pomi exotici, Kaki, Banana Nordului, au și moșmoni, tri-păr (un păr altoit cu trei soiuri de pere), plante aromatice și ce mi se pare tare fain e că le au la ghivece, nu cu rădăcină nudă. Nu-mi ziceți nimic de prețuri, vă rog. J

Trandafiri
De departe Famous Roses. Plante sănătoase, viguroase, fix ce am comandat. De bani mai puțini, Fructiflora - plante tipice, dar de o vigoare mai mică.

Flori la ghiveci și plante aromatice
E, aici e problematic, că poate da dependență. J
De la plant-shop. Găsiți de la bulbi la plante la ghiveci, perene, aromatice, medicinale, plante de apartament; prețuri rezon (7-8 lei ghiveciul), plante viguroase, plus un stil de a ambala coletele incredibil. (Găsiți aici și semințe hobby, și profesionale, în mare parte Kertimag și Agrosem.)
De la Anthesis. Semințe profesionale, bulbi, plante perene la ghiveci, finețuri de genul heuchere grena, tradescantii roșii, phlox de toate felurile,
De la Teia Garden (Corina).

Semințe de de toate, cu accent pe legume
Semințe cu distribuție gratuită, de la: Ecoruralis, catalogul apare la 1 martie în fiecare an și se fac comenzi – sau de la Banca de Gene de la Suceava, distribuția se face de la 15 ianuarie sau de la 15 septembrie (depinde de soiuri).
Apoi, de la:
Institutul de Cercetare de la Buzău, au și răsaduri, au și soiuri, dar și hibrizi, fiecare ce vrea, se fac comenzi pe net, se expediază în țară.
Dl. Vali Cucu
Mirelun. (E o dulce Mirela cu livada ei cu roșii.)
Grădina hobby. Găsiți aici și o mulțime de informații despre respectivele plante.
De ceva vreme am mai descoperit doi cultivatori, încă nu am cumpărat de la ei, dar aș avea curajul s-o fac: Luckacs Petruța și Safta Markos.
La plicuri, am mai cumpărat în ultimii ani doar de la Florian (au soiuri faine - și hibrizi, pentru admiratorii genului -, ies plante viguroase și fix ce am comandat. Aici am și ceva de reproșat, expediția se face greuț, sunt puține semințe în plicuri imense și mi s-a întâmplat să primesc în noiembrie semințe care expirau în ianuarie.) și de la Agrosem - tot așa, a ieșit fix ce-am comandat, c-am ajuns să lăudăm normalitatea. Plicuri cumpăr când nu am alternativă confortabilă.
Alte surse? Prieteni de internet, pagina/grupul de facebook Semințe cu suflet.
Sigur am mai uitat din furnizorii de încredere, așa că lista va fi actualizată când îmi amintesc. Țineți aproape.


Și nu uitați că o sămânță, chiar venită de la un om drag, nu este întotdeauna ceea ce va doriți. Dacă nu a fost cultivată cu minimum de pricepere, cultivatorul având grijă de zonele de izolare și de parcelele separate, ea nu va păstra caracteristicele soiului. Ardeii se “corcesc” între ei, dovlecii n-au ce căuta aproape de dovlecei, roșiile cultivate toate la un loc, pe rânduri,  nu vor da semințe care să păstreze caracteristicile în timp. Când câmpurile din preajmă sunt pline de rapiță sau morcov sălbatice, puțin probabil să puteți păstra soiul morcovilor, dacă vecinii cultivă porumb furajer, porumbul de floricele nu își va mai păstra caracteristicile. (Sfatul meu: când faceți planuri de recoltat semințe, țineți cont și de flora spontană.) Să nu mai spunem de posibile nenorociri pe care le puteți aduce în grădini cu ajutorul plantelor și semințelor bolnave. 

L.E. Trece timpul și-mi mai amintesc surse sigure: Grădina de vis

Vine, Nu chiar acum, dar vine






:-D