Intrusa

Roşu şi negru

Trio

Rodonelul, molidul Bubu şi tuia în drumul spre sferă.

Cam aşa

Statice

Frunze-n noiembrie

În 15 ani

Mileniul trecut. Alcatel One Touch Easy – primul meu telefon. Albastru, cu antenă discretă, de-a dreptul minuscul pe lângă cărămizile uzuale. Abonament în Dialog (pentru cei mai tineri, Orange înainte să se mărite, cum şi pe Vodafone o chema Connex), 4 $ abonamentul (o avere, şi nu erau incluse minute sau sms-uri, noroc cu site-urile cu sms-uri gratuite). Pe-atunci, Piteştiul era bântuit de maxi-taxiuri, mai existau şi ceva autobuze, dar numai ocazional lumea mai circula cu ele. Să ai atunci un telefon mobil era echivalent cu a fi patron sau bancher, era jenant să-ţi sune telefonul în maxi-taxi (era implicit să ai bani şi atunci fie mergi cu maşina personală, fie cu taxiul), aşa că frecvent telefonul meu stătea pe mut.

Azi. Lângă pubelele din parcarea de la birou, o femeie cam la 55 de ani caută prin nişte cutii; brusc se răsteşte la cineva: avea căştile în urechi şi vorbea la telefon probabil cu o nepoată venită de la şcoală.

Mileniul trecut. Net pe dial-up, ni-no-ni, facturi uriaşe; apoi reţea de cartier pe BNC coaxial. Resumere de download, film luat de pe net in două zile (fără subtitrări).

Azi. Un puşti de 11-12 ani, pe băncile din centru, către un băiat mai mic: hai, bă, că s-a luat angribărdul!

Mileniul trecut. Cont la BRD, în lei şi mărci; card ataşat contului. Un singur bancomat în oraş, la sediul central al băncii. POS-uri nu existau, nu se putea plăti nimic de pe card, pe net nu erau acceptate plăţi din România.

Azi. În faţa unei bănci, o domnişorică negocia cu tatăl ei să-i dea cardul să plătească ea pe net un album de muzică (fuseseră la bancă să-i deschidă fetei cont, dar era prea mică). Îţi dau bani cash, tati!

Evoluăm pe repede înainte.

Cer de ploaie

Tot negru

Hades.

După Ovidenie

A trecut Ovidenia – prima zi de iarnă în tradiţia satului -, n-a nins, se pare că iarna nu va fi grea; a plouat uşor, pământul încă mai cere apă, n-a fost frig, nici vânt, aşa că am avut un week-end relativ spornic, în sensul că se vede ce-am făcut, decorul fiind uşor schimbat.

Am reuşit să curăţăm grădina de uscături şi s-o pregătim de iarnă, mai sunt plante de mutat, de scos prazul, dar deja nu mai sunt urgenţe.

Am pus toate lemnele la locul lor (în aşteptarea următoarei ture).

Domnul meu a tăiat doi meri din curte (făceau fructe mici şi cam acre, acolo vom pune leagănul).

Am eliberat zonele cu ciment, majoritatea uneltelor sunt duse la locul de iernat, la fel băncuţele, hamacele şi scaunele de pe moşie.

Am tăiat tufănicile albe şi toţi trandafirii, cei noi sunt deja muşuroiţi, zona de flori din stânga e pregătită de iarnă, restul – să mai aştepte.

În casă au revenit accesoriile de iarnă, de la covoare, protecţii pentru uşi şi păturici ale pisicilor la papuci groşi şi uleiuri aromatice; o primulă roşie de la Gabi s-a gândit să înflorească, mai avem un pic şi terminăm de băut mustul – nici în ăst an nu va ajunge vin. Gata cu libertatea găinilor, nu mai au acces în grădină, prunele de ţuică n-au fermentat încă (le verifică domnul meu constant), mâţele negre dorm în dormitor, cele colorate – în bibliotecă, iar Maşa a început din nou să umble nopţile teleleu.

Prin curţi şi grădini ard focuri purificatoare, fumul stă jos din cauza umezelii, miroase a frunze arse şi a foc de lemne. Prognoza meteo zice că până duminică o să tot plouă şi nu vor fi temperaturi negative – timp bun de mutat plante. Apoi vreau să ningă.

Dacă e marţi...

...E Jinx.

Dovada

Jinx prinde coţofene cărora le mănâncă pieptul, apoi le lasă ofrandă câinilor.

Statice

Roşu

ZăVodă

Raport periodic despre animale

Câini. Castor e plin de smocuri de păr mort, jumulit pe ici-pe colo, arată lamentabil, dar nu-i place deloc să-l perii (mă ceartă), așa că-l las în pace; nu e gras, dar nici slab, îl hrănesc în mod special și deja vine și cere tratament preferențial. Abia se mai poate deplasa, își coordonează foarte greu membrele inferioare (asta nu-l împiedică să vină mereu după mine sau să vrea să-mi dea jucării), bea multă apă.

Zăvod e prin definiție un mare bou, fură cu nesimțire, chiar dacă știe că n-are voie, frecvent se face că nu înțelege ce i se cere, verifică limitele zi de zi. Se lățește în spate, e plin de blană (cu greu am reușit să-i găsim pielea la pus picături), are o alură frumoasă și protejează moșia cu maximă vigilență. Se joacă în disperare, doarme pe cuști, îi plimbă căsuța lui Hades și tot ce poate ridica de prin curte.

Hades s-a îngrășat și el și și-a pus blana de iarnă (asta nu-l împiedică să tremure zguduit când și când), aleargă găinile prin grădină să le asigure un tonus muscular bun, se ceartă cu niște șobolani care și-au făcut cuib sub stiva de lemne și sapă de parcă ar vrea să dea de petrol.

Pisicile sunt incredibil de mari, Igor e ca un urs (are cam 6 kg), Frida ca... un urs mai mic – cam 5 kg, Jinx are și el 5,5 kg, dar diferența față de vară nu-i parcă la fel de mare, iar Mașa a atins impresionanta greutate de 3,5 kg cu mieunături cu tot. Sunt toate patru blănoase și pufoase, am ce peria, acaparează fotolii și scaune, asta pe timp de zi, că noaptea le apucă amocul și nu mai reușim să le convingem să intre în casă. Și-au găsit locuri de somn preferate afară: Igor, în magazie, pe o pernă, Mașa – în chioșc, tot pe o pernă, Frida – în cuibul de pisici de pe terasă, Jinx – în sau mai des pe căsuța de mâțe de lângă bucătărie.

Găinile par imense, dar sunt mai mult pene, cocoșeii au început să cânte și se bat pentru supremație. Toate sunt fericite că le lasă mereu domnul meu prin grădină – pe mine mă enervează, că vin în zonele cu flori și-au făcut dezastru prin cojile de salcâm folosite ca mulci la trandafiri; nu spun nimic de cum arată aleile din ciment. Sunt cam multe, așa că în curând vom programa o operațiune soldată cu cazarea unora dintre ele în congelator. O puică cu look de buhă evadează mereu și doarme noaptea pe unde are chef, o alta gât-golaș umblă teleleu când și pe unde vrea: zboară în pomi și de-acolo peste grad. Sunt primele pe listă.

Culori, cât încă mai sunt

Câte doi, câte trei

Galben

În sus