Ce-am mai făcut

E un noiembrie cum numai în 2009 îmi amintesc să mai fi fost, cald, cu soare, fără urmă de ploaie, tocmai bun de roboteală prin curte și grădină; dacă am mai avea și timp... eheee...

Am reușit să pregătim de iarnă chioșcul și magazia, am mutat oareșce arbuști, flori, plante aromatice și trandafiri (am plantat și unii noi), dar mai e mult până departe – încă n-am strâns aracii de la roșii, mai sunt de scos morcovii și sfecla roșie, trebuie mutat feniculul, plus un mur, un zmeur și doi coacăzi care n-au dus-o prea bine în astă vară din motiv de lipsă de soare. Și nepeta, valeriana, ruta, leușteanul, tamaricșii – adică plantele din zona de „creșă” - locul unde sunt plantate în primul an, întru îngrijire ușoară.

Aracul poncirusului a făcut frunze și e un falnic piersic autohton – deci și poncirusul trebuie mutat - , primul goji are vreo 20 de fructe mici-mici, dar roșii; în rest, grădina e ușor cam tristă, noroc cu găinile, pisicile și câinii ce-o mai animează, simultan sau succesiv. Pădurea se întristează și ea, deja bate în maro, și-a schimbat culoarea se seara până dimineața, doar măceșele și niște frunze de mur ce mai dau un strop de contrast lizierei. A, și cele trei oi albe ieșite zi de zi la păscut însoțite de o tanti în vârstă de care mi-e tare drag.

În rest - avem leagăn, urmează să ne hotărâm unde va fi montat – în funcție de priveliște -, mustul se revoltă și explodează în miros de drojdie, mobliez jardiniere cu plante perene, primesc și trimit plante (Notă pentru mine – luni și vineri dimineață nu trebuie expediate colete via Poșta română, vin foarte mulți oameni să plătească facturi și sunt cozi.).

Mi-e dor de-o ploaie de toamnă.