Blogul Simonei: iulie 2016

vineri, 29 iulie 2016

Am avut liste de to do generoase, cu libere alese şi libere impuse, din care am făcut cam ce-am vrut. Domnul meu: 1. o poartă anti (sau pro) câini, fie să-i putem închide în zona de lângă casă, fie să le tăiem accesul acolo. 2. WC în grădină, după șase ani de când ne-am mutat. 3. le-a montat câinilor o cadă (cumpărată special pentru ei, să se răcorească), din care deocamdată doar beau apa. 4. rosturi noi la gresia din bucătărie şi locul de masă. Și a mai făcut el și altele, dar nu-mi amintesc. A, a cosit din greu, a greblat, a strâns iarba, am mulcit plante împreună... Eu? În mare, chestii care nu se văd decât dacă nu-s făcute: curăţenia de vară pesti tăt, cu spălat tot ce se putea spăla, măturat tot ce se putea mătura (nu, nu și prin pomi), aranjat cu reconfigurare magazia, spălat cu presiune zonele cu ciment, periat responsabil pisici şi câini, aranjat curtea, udat vegetale, limitat parţial bălăriile din grădină, cules plante medicinale şi uscat, demarat strânsul de seminţe... (Ne-am ajutat unul pe celălalt la mai toate, nu c-am fi avut nevoie, ci că-i mai fain în doi.) N-am călcat; n-am cusut; n-am făcut curat în beci. N-am avut chef.

Vreo cinci zile ne-am distrat amândoi cu Loganul: polidisc, biax, curăţat rugina, chit cu fibră de sticlă, eboş, chit de finisaj, trei feluri de şmirghel, „cusut” bară, pastă de polish, chituit, protejat parbriz, lămpi, chestii decorative negre, vopsea la spray – două nuanţe de roşu, un negru lucios (pentru portbagajul de deasupra și ștergătoare) şi lac incolor. (Am făcut, cu șablon, o șopârlă roșie Nova pe fundal roșu Carmin 250 şi tare mă distrează când o văd.) Am o certă vocație de aurolac, mirosul de diluant mă face să-mi vibreze nările și-n plus e de-a dreptul mişto să te joci cu sprayuri. (Mai am unul alb şi ceva resturi de negru şi de roşu, le ţin de bune să mă joc altă dată cu ele, văd eu pe unde.)

joi, 28 iulie 2016

Verde luxuriant

Mai e un pic

Vacanța, I

* Am fost la Ziua comunei – m-a fascinat jocul: copiii de trei ani prinși în horă păstrând ritmul și pașii, o sârbă nebună, desculță, a patru bărbați între două vârste, spectatorii dansând și cântând cu Ileana Ciuculete, vers cu vers.

* A murit un vecin; 70 și bine de ani, om bun şi zâmbitor, care ne-a învăţat multe, de care îmi pare tare rău.

* Am gătat cu toate actele pentru apă și canal, sunt deja funcționale. Că tot suntem la capitolul infrastructură, drumul e în stand by, nu se mai mișcă nimic vreo două săptămâni.

* Am cunoscut nişte vecini nou mutaţi din oraş; ne sunt tare dragi, ne regăsim în ei cum eram când ne-am mutat: pomi cumpăraţi de-aiurea plantaţi la un metru unul de altul, vrei prune de vară?, s-au copt, sunt bune!, zece fire de roşii privite ca pe opere de artă, piscină gonflabilă albastră, scaune pliante de picnic.

* A plouat de vreo două ori, a fost decent de cald, nu nesuferit, seara cerea mânecă lungă, iar noaptea pătură, am stat mult cu ochii în cer şi desculţă-n iarbă şi am fost de-a dreptul asocială în unele momente.

* Concediul l-am început în forță, cu stomac revoltat, 14 zile de tratament și de parțial regim (evident că n-am slăbit), l-am terminat cam tot așa - ceva probleme de sănătate la părinţii domnului meu. Și, ca obicei când revin la serviciu, în oraș, mă doare capul; mai devreme de trei zile nu-mi trece, știu din experiența anilor trecuți. Dar trece.

miercuri, 27 iulie 2016

Iaca flori

Haita

Gata vacanţa

Trei săptămâni aproape ca un dar, cu timp aşezat, curgând lin, în care fiecare face ce, când şi dacă vrea; pentru prima dată, nu am lucrat în concediu – profesional vorbind – nimic, nu am fost la serviciu, nu am pornit calculatorul. Am recuperat integral deficitul de somn (am făcut și provizii), aroganță maximă - somn la prânz, ne-am bucurat de singurătate când am avut chef, am făcut drumuri când am vrut, vizite la fel; musafiri dragi, vegetat cu facebook în hamace, filme noaptea, plimbat cu câinii, muzică tare, zâmbet, frunți destinse.

Mi-a foarte plăcut și cred c-aș putea să mă obișnuiesc așa.

(va urma)