Lacrimi

Vineri, 31, cu pisici. Negre

Negru umblător prin verde aproape înflorit

Prin troscotul verde din curte, înalt de-o palmă, care dă să înflorească, Hades, câinele miniatural şi negru, se plimbă cercetător. Scrutează lina porţii, aruncă un ochi după gard, adulmecă; da, totul e în ordine, nimeni nu-i încalcă limitele extinse ale proprietăţii.

Din spatele lui, agale, cu mişcări felin-unduitoare, vine Maşa; neagră şi ea, curioasă, parcă avizând căutarea privirii căţelului.

Hades se opreşte, o aşteaptă; Maşa i se alătură. Rămân pentru o scurtă vreme împreună, apoi se ridică şi pleacă, precum doi boi trăgând acelaşi jug.

Maşa e mică, Hades – mai mare, jugul virtual e înclinat şi amândoi îşi ţin cozile ridicate a siguranţă.

Un covrig şi-un baston, amândouă negre, trec agale prin troscotul verde din curte, înalt de-o palmă, care dă să înflorească.

Ce prada mea!...

Zâmbet

Ceruri de mai

Utilizări alternative ale hamacului

Aşteptând vara

Pălărie şi şlapi, pistrui şi bronz tractorist style, miros de pământ reavăn şi de iarbă proaspăt cosită, ploi încruntate-n vânt, duşuri şi fulgere, beţie de salvie, trandafiri puşi pe colorat peisajul, păsărele a capella – final de primăvară grăbită, prag de vară multaşteptată.

Timpul trece prea repede pentru cum mi-aş dori, de seara până dimineaţa se întâmplă câte ceva – iii, uite un mac din flora spontană, a înflorit lângă chioşc! -, la fel şi de dimineaţa până seara, dar asta e, când ai ca hobby mersul la serviciu e normal să pierzi oarecşe evenimente petrecute pe moşie.

Cum ar fi ieşitul puilor; cloşca i-a scos singurică, fără asistenţă tehnică, 11 bucăți, opt negri, doi blonzi și unul roşcat. Mici-mici, încântători - e prima dată când văd pui ud, proaspăt, arată ca un ou cu picioare -, gălăgioși și plimbăreți, care m-au distrat de-a dreptul. Așa că am mai pus ieri o găină negră cu picăţele, devenită de câteva zile gravă şi belicoasă, să scoată pui (încă o găină, blondă, ar vrea şi ea, stă protectoare pe două ouă din lemn, dar o tratează domnul meu cu băi în apă de ploaie).

Sau evoluțiile mâțucelor, care acum sunt articulate în mișcări, vorbărețe, explorează curioase lumea și nu se mai sperie de noi, ba chiar le place în brațe, mângâiate. Tava cu nisip e loc de joacă și de alergare, castroanele, indiferent ce conțin, îs taman bune de băgat picioarele în ele, căsuța de pisici trebuie escaladată cu elan până când se pleoștește și devine cuib ocrotitor de pisuci adormite. Mașa deja începe să fugă de progenituri, evadează în casă, unde doarme cu orele tolănită pe fotolii sau canapele.

La capitolul culturi agricole, chiar dacă a fost week-end, nu s-au întâmplat schimbări remarcabile, sau mai bine spus nu se văd; debălăriat, arăcit bob şi fasole, mulcit, repicat plăntuţe din ghivece direct în câmp, stropit cu macerat de urzică afide ticăloase mâncătoare de trandafiri şi de meri, coafat vie invadatoare de alee, pus câteva cuiburi de roşii în mod tradiţional pentru comparaţii ulterioare și cam atât.

S-a deschis sezonul la făcut piaţa în grădină – mmm, ce-mi trebuie, ierburi, ceapă usturoi, hai să iau şi-un castronel pentru căpşune), la mobilat congelator (pătrunjel şi leuştean) și continuă operațiunile cules + uscat plante (mentă, iasomie, patlagină) și făcut tincturi (pelin, trandafiri, patlagină – că doar am rachiu de mere producție proprie).

Sâmbătă și duminică domnul meu le-a dat drumul găinilor în grădină; au ales să scotocească bine compostul, să răvășească scoarța de copac de la trandafirii buchetari, apoi au trecut în zona sălbatică de lângă gard și s-au înfruptat cu melci. Nu le-au ispitit culturile noastre, nici măcar salata, ci doar larve, melci, greieri, cărăbuși.

Vremea s-a mai răcit, a plouat, duminică pe seară a fost şi un pui de furtună – mai mult vânt – cu rupt crengi de sălcii şi tăvălit de plătuţe, cu smuls şepcuţa coşului de la boiler şi plimbat în livada de-alături. E firesc, mi-am zic, că doar e (încă) primăvară, şi m-am dus cu o linişte neobişnuită la somn. De dimineaţa iar m-am trezit cântând; măcar de astă nu trebuie să ştiu versurile:

Să ne încălzim aşadar

Spontan

Sinapse

     Opriți dricul!

La ieșirea din intersecția de la Jandarmi, pe panta în curbă strânsă din fața unei firme de pompe funebre, un dric e lăsat în mijlocul benzii pe avarii.

     Mortul vrea să bea un Cico

În față la Cățeaua leșinată, la o masă din sticlă, un tip între două vârste, cu capul sprijinit pe palme, încremenit în fața unui pahar cu ceva portocaliu în el.

     Un Cico dacă ar bea,

Doi tineri în Piața roșie:

- Mi-e o sete de mor!

- Mi-e o sete de-aș bea și apă!

     Mortul poate-ar învia!

Lângă Casa albă, doi indivizi:

- Și jurai că-i viu!

- Dă-l încolo de mort, că până la urmă s-a simțit și el și a accelerat.

     Reclame, reclame, reclame.

Bolțar style

Flutură în vânt...

Mai verde