Îndeletniciri de martie

Cum s-a deschis oficial sezonul la febră musculară, avem grijă zi de zi să-i acordăm condiții optime; am plantat doi nuci și un măr văratec galben (soi autohton), am mutat într-un strat lasagna oareșce usturoi recuperat din zona ce urma a fi arată (are deja 2 cm de verde), am pus pentru răsaduri roșii (șase soiuri), ardei iute (nouă soiuri) și tutun, plus oareșce ghivece cu regina nopții, măghiran, cimbru, busuioc, scorțonera, anghinare, leuștean, magold și nu mai știu ce (în pământ pregătit ad-hoc, cu nisip, compost, zaț de cafea și coji de ouă mărunțite).

Am completat trifoiul alb printre trandafiri și pe lângă bechtel, am scos tone de rădăcini de păpădie, continuu ușurel cu pregătirea trandafirilor – partea din stânga a grădinii din fața casei e deja gata, a și tăiat domnul meu liliacul uscat de acolo. Sub mulciul de coajă de copac am găsit nenumărate gărgărițe, arătura a scos la iveală mii de râme – avem terenul infestat cu râme :) - și o gaură de șarpe; apar limacșii, ei știu de unde, de la unii mici-mici la monstruozități de 10 cm, albinele zburdă vesele predominant pe tricourile noastre, apar de la zi la zi gâze ușor năroade și dezorientate tare care iubesc necondiționat lumina de bec.

În sat e agitație cu pomii și via, parcelele de căpșune și narcise, în rest n-am văzut să se fi apucat cineva de plantat, doar pregătesc pământul, greblează, ard resturi vegetale, sapă.

Am buzele prinse de vânt, iasomia de iarnă a înflorit anemic, cea de vară și forsiția au muguri, într-o livadă apropiată vin zilnic trei oi și trei miei pe care îi tare iubește Zăvod, se anunță o lună cu casa plină și mă foarte bucur.

E primăvară.

Un strop de verde

Cam așa

Brazdă

Cu rânduială

Arat

Raport de mijloc de martie

Gata, m-am hotărât, nu mai vreau zăpadă! Urzicile, menta, astilbele, căldărușele au apărut curajoase, iasomia de iarnă, primule galbene și albastre sunt înflorite, sedum și heuchera, narcise și zambile, lalele și muscari – toate au ieșit hărnicuțe. Ziua a crescut considerabil, plecăm de-acasă după răsărit, aerul și-a schimbat consistența și luminile din peisaj au redevenit galbene, miroase a pământ viu. Păsărele gureșe se întrec în gălăgie, găinile ouă cu spor, câinii și pisicile stau la soare toată ziua.

S-a deschis sezonul la căpușe, așa c-am deparazitat intern și extern mamiferele curții – plus câteva perieri responsabile, am strâns păr de-o pernă cred -, Jinx și Igor lipsesc frecvent și vin parțial bătuți, Mașa și Frida iar au găsit ele o gripă felină și s-au gândit s-o aducă acasă.

A venit nenea cu calul pentru arat (prilej cu care am înțeles sensul expresiei miroase ca un cal nădușit), urmează discuirea când nu va mai ploua, a venit nea Sandu și a tuns pomii în concubinaj cu domnul meu (crenguțele sunt deja strânse și stivuite).

Am repus în funcțiune bucătăria de vară, apa e iarăși legată prin curte și grădină și, ca un chinez bătrân și răbdător, cum am un strop de timp refac curtea; zeci de găleți de pământ și pietriș cărate dintr-un loc în altul, acoperit tranșee, târnăcop – doar eu l-am cumpărat, trebuie să-l și folosesc -, hârleț, făraș, grebluță, găleată, mânuși, febră musculară. Am refăcut bechtelul – aleea de pietriș de lângă grădiniță - și sper ca până la Paște să aduc curtea într-un stadiu parțial decent.

Nu-i nici frumos, nici util, dar recunosc că acum pentru mine e mai important să le acord atenție curții și zonelor cu trandafiri decât grădinii; m-am cam săturat de făcut focuri zilnic, îmi doresc uși deschise și soare-n ochi, hamac și șezlonguri înșirate prin curte, vreau primăvară. Am zis!

Calm. Vineri 13 :)

Şi-o explicaţie.

În lizieră, ediția de martie

Dezordine