Succint
îndrumar practic pentru ţăranul nou-nouţ
* Viața
la țară e frumoasă, n-are cum să fie grea, doar strămoșii
noștri aici au trăit și le-a fost bine. Dar nici uşoară nu e
pentru un proaspăt ţăran nativ la oraş.
* Știi
- faci, nu știi - înveți, totul se învaţă. Dar nu totul se
învaţă instantaneu şi de la a şti la a face eficient e cale de
ani de experienţă.
* Nu-ți
fă iluzii și proiecții nerealiste. Ţăranul veritabil e în
picioare de la răsărit la apus, face cu mâna lui aproape tot ce
trebuie pe moşie, dar asta face de când se ştie; el nu se întreabă
oare ăsta e mugur de rod sau de creştere, nu coboară de n ori de
pe scară să vadă cu arată pomul pe care îl tunde, ştie cum e
bine şi cum să facă – tu vei învăța asta în ani, ani de
ineficiență, frustrări, revolte.
* Muşchii
țăranului sunt obişnuiţi cu mişcarea şi o suportă, nu tunde un
pom pe oră, iar pomii trebuie tunși la momentul oportun, că
înmuguresc. Chiar dacă vine specialistul să coafeze pomii în
primăvară, o zi strângi de dimineaţa până seara crenguțele
rezultate – şi zău e rost de febră musculară.
* Curte
pământ grădină – toate înseamnă muncă, muncă fizică, febră
musculară, unghii rupte, mâini aspre; toate trebuie întreținute,
greblezi, cosești, strângi iarba, iar greblezi, uzi, mături;
aleile de lângă casă nu-s îngrijite de femeia de serviciu de la
bloc, iarba și trandafirii nu-s în atribuțiile administratorului,
iar Făt-Frumos şi Zmeul Zmeilor nu vin garantat să îngrijească
gardul viu sau arbuștii.
* Lemnele,
și dacă sunt tăiate și sparte de alții, nu se depozitează
bătând din palme și nu vin singure în casă, focul trebuie făcut,
trebuie golite cenușarele, curățate sobele și coșurile,
boilerul.
* Animalele
trebuie hrănite, apa nu le creşte în recipiente, ci trebuie pusă
acolo, ai grijă la cumpărături, că nu-i non-stop în preajmă şi
nici hipermarket.
* Scapi
de anxietăți și neliniști, de insomnii și false probleme, de
rutină și nevoi închipuite, mâncarea e mai gustoasă iar apa e
cea mai bună băutură din lume.
* Prioritare
sunt lucrurile care țin de supraviețuire, întâi cea a animalelor
– ele nu-și pot lua o cană de apă de la robinet -, apoi a ta.
Căldură, apă, hrană – atât, material vorbind. În rest –
limita e doar infinitul.
6 comentarii:
Ca bine zici...
ufffaaa,Simo' ca drept mai scrii....ca si de mai iei cate-un "indian" la smotru ca tocma' ai o indispozitie, or' stai numa' langa el -ca-ti face o treb'soara de mai mare dragu,ori iti vine sa-l alinti cu harletul pe siru'spinarii...
Un tablou bine inchegat al vietii de orasean mutat la tara. Chiar daca esti toba de teorie, practica te omoara iar curatatul pomilor este o adevarata aventura in primii ani, cand ai ocazia sa faci febra numai urcand si coborand scara ca sa tai o creanga.Am reusit si noi sa ajungem la Valcea. Sa aveti un weekend minunat.
Eee, cine gaseste indieni, la noi nu si pe cine plati sa te ajute.
Ma bucur ca sunteti la gradina, pacat ca ploua.
eu mi-am luat inima-n dinti si foarfeca in mana si am inceput sa tai la vie. Va spun la toamna daca mi-a iesit. Spor la treaba sis desi cu ploaia asta... :(
Trimiteți un comentariu