Start în decembrie

Prima lună de iarnă, sosită cu temperaturi cam mari, cu ploaie cu tunete și grindină, cu pământ mustind de apă și fără activități în grădină. Primă lună de iarnă cu Ziua națională fără steag arborat – nu m-a tras inima, grație situației actuale -, fără fasole și ciolan, dar cu musafiri la 10 pm, boxă activă, microfon, Noi suntem români și Cade copacul.

Pământul mustind nu m-a încurajat să fac mare lucru pe-afară; încă n-am pregătit trandafirii, doar ce am pus pietriș pe zona de lângă acareturi și aleator prin curte, am strâns ghivecele și jardinierele, am comis un strop de optimizare a depozitării în magazie și am reușit să mai pun la punct din nimicurile restante. În rest, am spălat gresia de pe terasă de un milion de ori, zadarnic.

Domnul meu a montat rama viitorului geam de pe terasă, a tăiat/spart ceva lemne, asta ca relaxare, că-n rest s-a distrat cu soba din dormitor, pe care a cam desfăcut-o: sus-jos pe taburet, fărașe de pământ uscat și cenușă, praf, praf, praf. Apoi trei zile de binecuvântări, fumigații și împachetări cu lut la mâini (până a aflat combinația cu care trebuia lipită), terapii cu apă – spălat găletușă, șpaclu și alte accesorii; acum soba trage super, motiv pentru care duminică nu m-am putut abține să bag lemne pe foc și-am făcut spre 27 gr.

Se simte considerabil faptul că am izolat casa, căldura se păstrează mai mult timp, diferențele de temperatură seară/dimineață sunt mai mici, o zi de foc a la long în soba metalică din bibliotecă generează 24 gr constante în întreaga casă (deschidem ușile de la etaj).

Apropo de lemne, a venit și a doua tură, spre bucuria Urmei și-a lui Zăvod, care scrutează orizontul urcați pe ele; amândoi sunt crunt de murdari și arată deplorabil,  marii câini foști albi, actualmente alb-noroi, Hades e dezgustat de astă vreme și rar iese din zona protejată, iar Pepsi evadează constant, profitând de faptul că ne e milă să-i punem hamul, care s-ar uda și i-ar ține rece.

Mâțele sunt ok, lui Jinx i-a trecut viroza și n-a dat-o mai departe, Igor e mare și surprinzător de greu, Mașa rar mai lipsește câte o oră-două de-acasă, în rest doarme în patul conjugal, iar Frida are limbariță și e cam nesuferită.

A fulguit vineri seară, vremea merge ușor spre iarnă, adăpostul de pe terăsucă e o minune când plouă sau bate vântul; afară pământul miroase ușor a ger și a rumeguș proaspăt, în casă-i cald și bine, cu un miros delicat de mosc alb. Acum aștept să împodobesc casa de Crăciun cu ajutorul pisicilor.