Libertate, frate

Spovedanie

* Sunt ușor mizantropă, dar accept că adevărul îi îndepărtează pe oameni și “decența socială” îi apropie.

* Nu cred în șefi și nu mă subordonez lor, urmez liderii și colaborez bine pe coordonate clare.

* Mi-e dor de-o noapte a devoratorilor de publicitate.

* Evit să cumpăr orice din plastic, aleg sticlă pe care s-o refolosesc ulterior; refuz pungile gratis din polietilenă, prefer sacoşa neagră din fâş pe care o am mereu la mine.

* Țigara electronică mă duce cu gândul la second hand.

* Am o superputere: cum mângâi o pisică, cum ea începe să mă muşte.

* De câte ori mă uit la Master Chef mă apucă un chef nebun să-mi cumpăr cuţite de o mie de feluri.

* De ani buni îmi doresc un hopa-mitică de bâlci, cum aveam când eram copil.

* N-aș mai ști cum să trăiesc fără domnul meu.

Alb. Negru. Și gri

Schimb de locuri în bibliotecă

Când vezi negru în fața ochilor...

Incorect politic, dar sincer III

Despre minorități sociale şi alţi demoni

Ajutor social. Femei în trafic. Permise. Democraţie

* Beneficiarul de ajutor social ar trebui să presteze și el ceva în folosul comunității, tatăl vag alfabetizat a 10 copii ar trebui să planteze măcar niște panseluțe contra bailor primiți de la primărie pentru că e sărac.

* Văd zi de zi femei la volan; sunt catastrofe (n-am zis toate, să fie clar, daaa?), conduc imprevizibil, uită să semnalizeze, nu știu să stea pe bandă; nu fac ele accidente, le generează însă altora, ar fi bine să se sancţioneze legal asta.

* Frecvent îmi spun: dă Dumnezeu copii cui nu merită; dacă e obligatoriu permisul de conducere, de ce n-ar fi şi cel de părinte? Sau de votant? Înveţi, înţelegi, eşti pregătit şi demonstrezi acest lucru în urma unui test. Faptul că greșești din neștiință și influențezi astfel viața altcuiva nu te absolvă de vină.

* Democrația mult clamată înseamnă să faci ce vrei, cu amendamentul fără să-i superi pe cei din jurul tău. Nu-i democratic să-ţi faci loc de parcare pe spaţiul verde (păi dacă n-am unde!) şi nici s-arunci gunoiul pe geamul de la maşină, motivând că-i plăteşti din impozite pe alţii să strângă.

De toamnă

Frați

Dihor sau nevăstuică?

Ce-am mai făcut

S-a dus octombrie şi se pare că a luat şi soarele cu el; e frig şi ceaţă, umezeala intră până la piele, pământul e lipicios la suprafaţă, dar dur-cărămidă când vrei să plantezi ceva. Pe terasă a apărut un covor din cauciuc cu rizuri foarte util întru păstrarea curăţeniei în bucătărie, am pus covoarele în toată casa şi protecţiile la uşi, facem focul seară de seară la boiler, uneori şi în dormitor sau bibliotecă. Mustul e deja tulburel, merele se coc în beci, am dăruit ghivecele cu ardeii iuți, aşteptăm să vină firma cu săpăturile pentru apă şi canalizare (aşa de drag îmi e când mă gândesc ce noroi va creşte în toată curtea şi zău nu mai sunt încântată că de la drum la casă sunt peste 30 m).

Găinile se îmbracă şi au luat, în sfârşit, pauză la ouat, le-am dat drumul câinilor în grădină, chiar dacă nu am apucat să scoatem/strângem tot, iar Zăvod arată într-un mare fel când e plin de noroi, mai ales când face şi tăvăliri controlate în mâlul din lac. Hades sapă după şobolani de parcă ar vrea să ajungă în China, Castor se mişcă din ce în ce mai greu şi e surd ca o gheată şi au început să doarmă toţi trei la lemne simultan, căsuţele fiind mobilate mai des de mâţe decât de câini.

Jinx a ucis o dihanie (nu știu dacă e nevăstuică sau pui de dihor), iar Mașa a avut și ea o întâlnire de gradul trei cu o nevăstuică - presupun, la cât de violent a fost mușcată de o labă (a miorlăit de l-a speriat pe al meu domn, apoi a umplut terasa, bucătăria, aleile de pete de sânge) –; am doftoricit-o rapid, am sechestrat-o în casă, acum e bine.

În rest – nu putem să cumpărăm ultima tură de lemne până nu terminăm cu săpăturile pentru canalizare, serile sunt lungi şi ne oferă timp liber, facem planuri, măsurători, proiecţii. Intrăm în modul iarnă.