Blogul Simonei

joi, 7 martie 2019

Bucurii de-nceput de martie

Hopa mitică – jucărie.
Marker permanent cu vopsea, pentru grădină.
Scrumieră-plic, de buzunar.
Trei brichete Bic, mici: roșu, galben și albastru.
Oglindă clară cu picior.
Coș împletit din bambus.

miercuri, 6 martie 2019

marți, 5 martie 2019

Alternative la chimicalele din comerț

Frecvent, în loc să folosesc produse de curățenie sau de igienă cumpărate din comerț, utilizez alternative improvizate acasă. Așa că fac singură:

Odorizante de cameră, în pulverizator sau castron, cu ulei esențial, apă, oțet
Balsam de rufe, din oțet și uleiuri esențiale
Soluție de desfundat chiuveta - bicarbonat de sodiu și oțet
Spray de geamuri cu spirt, oțet, uleiuri aromate (eventual geamurile șterse cu ziare după)
Otca – prima tură de rachiu care iese la distilare – alternativă la curățat mai tot de prin curte, de la lemn la plastic, de la metal la ziduri
Curăț grătarul și cuptorul aragazului cu bicarbonat
Argintul oxidat îl fierb în oțet
Lămâie sau oțet - în cuptorul cu microunde
Zaț de cafea ca praf de curățat, mai ales la cristal
Orez în sticle în loc de perie de sticle, porumb în damigene
Oțet, ca anticalcar sau în mașina de spălat
Soluție de mobilă cu ulei, oțet, spirt
Apă oxigenată la mucegai
Oțet pentru neutralizarea mirosurilor și pentru redarea culorilor la covoare
Scos pete de pe covoare – bicarbonat peste noapte, apoi aspirat
Pete grase – sare, amidon, talc
Prosoapele de bucătărie le înmoi, înainte de spălare, cu detergent de vase
Oțet , erbicid pentru bălăriile care cresc între dale
Ceapă pentru neutralizarea mirosurilor
Scrum de țigară pentru lustruiri fine
Curăț exteriorul cratițelor cu cenușă
Vodcă cu apă pulverizate pe saltea - dezinfectant și scoate și mirosurile
Pastă de dinții – bicarbonat + sare + uleiuri esențiale
Apă de față – infuzie de plante + tinctură sau ulei esențial
Unguent de mâini cu gălbenele sau patlagină
Săpun lichid făcut din resturile de săpun (mai ales din cel de rufe, de casă) (merge și la scos pete)
Oțet – la limpezit părul după spălare
Și mai fac tincturi diverse, mai ales pentru tuse.

Voi ce alternative folosiți?

De când s-a încălzit un pic, domnul meu le-a dat drumul găinilor în grădină; în prima zi n-au vrut să iasă din curte decât cointeresate, în a doua a reușit Pepsi să se prelingă pe lângă o poartă și să ajungă în grădină, unde le-a asigurat un jogging responsabil. Au fost speriate doamnele găini câteva zile, n-au mai vrut să iasă, dar și-au revenit și vreo două au evadat nesilite de nimeni.

Vineri dimineață, sub bolta de vie, o găină roșcată, moartă; toți câinii în curte, deci autorele nu poate fi decât domnul Hades (e singurul care are loc printre scândurile gardului). Hades care, cu o privire vinovată și cu o atitudine umilă, cum ne-a văzut, cum a tulit-o discret spre locul lui.

Feerie în galben

luni, 4 martie 2019

Tips and tricks; curte&grădină

# Becurile led se aprind instantaneu, nu au lag – mai ales când e frig – ca cele economice (sau neon), au și o durată de viață mai mare, consumă și mai puțin, arată și mai puțin evident. Avem prin curte trei mese pătrate, acoperite cu mușama, numai bune de pus diverse pe ele; pe fiecare masă stă câte un vas din aluminiu (în care pun mânuși, brichete, rulete) și măcar o scrumieră necasantă.

# Uneltele de grădină au ca suport un boxpalet pus vertical, în el le așezăm, cu coada în jos. Am un coș special pentru mânuși (de iarnă, de grădină, de protecție). Toată vara, în chioșc există un pled, un suport cu prosoape de bucătărie, un recipient cu gel dezinfectant, căni de apă și o tăviță cu sare, piper, scobitori. La intrarea în grădină, avem o chiuvetă; acolo sunt mereu o cană de apă, un prosop și detergent de vase într-un recipient de săpun lichid.

# Folosim vase din inox/aluminiu de la home depot pentru mâncarea câinilor, găleți negre de construcții pentru apa lor (sunt elastice și nu se sparg de la ger) și pretutindeni pe moșie avem, pentru gunoi, găleți cu capac (de la lavabilă sau decorativă). Iarna, când apa câinilor congelează, sparg lentila și scot gheața din găleți cu ajutorul unei lopățele pentru curățat litierele pisicilor.

# Acopăr pământul cu cartoane, ziare, pun mulci deasupra, ca să inhib dezvoltarea florei spontane și să le dau un avantaj plantelor cultivate când le mut acolo. Pentru asta, pun semințe în ghivece să fac răsaduri. Castraveții, dovleceii, dovlecii sunt tare sensibiloși, trebuie mutați cu pamântul întreg cu tot și tot nu le place schimbarea. Limba mielului nu suportă să fie deranjată, sfecla roșie am văzut că e mai fericită când e pusă la loc definitv, nu când e mutată.

# Aleile dintre parcelele cultivate din grădină fie sunt late (60-80 cm), să poată fi cosite bine, fie sunt acoperite cu traverse din covoare vechi, bucăți de parchet laminat sau de linoleum, cu cartoane, pentru că nu prea-s fan noroi. Parcelele sunt departajate cu linii de flori sau aromatice: spilcuțe, tufănici, lophantus, gălbenele, crăițe, cârciumărese.

# Fur startul grădinăritului cu măcar trei săptămâni cu ajutorul creșei: o ramă de 1,6 m/0,8 m din scândură, cu capac - o ramă din stinghii, cu două rânduri de folie. În mustul iernii (zi cu temperaturi pozitive), acopăr cu ceva netransparent zona unde vreau să pun creșa și o las așa câteva zile. Apoi săpăm și mărunțim pământul (mai mult domnul meu), punem rama-creșă; înăuntru, fac departajări cu bucăți de scândurele - cam pătrate - și în fiecare pătrat pun un soi de semințe, plus eticheta aferentă. Mut plantele la loc definitiv când depășesc 7-10 cm.

# Pun marcatoare unde am semănat ceva (bucăți de fier beton vosite în albastru) și notez pe schițe/în agendă ce și unde am pus; uneori pun și etichete, făcute din fâșii de cutii de bere și scrise cu marker cu vopsea. Mai pun bucăți mai lungi de fier beton la capătul parcelelor, să pot da după ele furtunul când ud plantele; uneori, pun câte o sticlă mai interesantă în capătul acestor bucăți de fier beton, fără vreo utilitate practică.