# Becurile led se aprind instantaneu, nu au lag – mai ales când e frig – ca
cele economice (sau neon), au și o durată de viață mai mare, consumă și mai
puțin, arată și mai puțin evident. Avem prin curte trei mese pătrate, acoperite
cu mușama, numai bune de pus diverse pe ele; pe fiecare masă stă câte un vas din
aluminiu (în care pun mânuși, brichete, rulete) și măcar o scrumieră necasantă.
# Uneltele de grădină au ca suport un boxpalet pus vertical, în el le așezăm,
cu coada în jos. Am un coș special pentru mânuși (de iarnă, de grădină, de
protecție). Toată vara, în chioșc există un pled, un suport cu prosoape de
bucătărie, un recipient cu gel dezinfectant, căni de apă și o tăviță cu sare,
piper, scobitori. La intrarea în grădină, avem o chiuvetă; acolo sunt mereu o
cană de apă, un prosop și detergent de vase într-un recipient de săpun lichid.
# Folosim vase din inox/aluminiu de la home depot pentru mâncarea câinilor,
găleți negre de construcții pentru apa lor (sunt elastice și nu se sparg de la
ger) și pretutindeni pe moșie avem, pentru gunoi, găleți cu capac (de la
lavabilă sau decorativă). Iarna, când apa câinilor congelează, sparg lentila și
scot gheața din găleți cu ajutorul unei lopățele pentru curățat litierele
pisicilor.
# Acopăr
pământul cu cartoane, ziare, pun mulci deasupra, ca să inhib dezvoltarea florei
spontane și să le dau un avantaj plantelor cultivate când le mut acolo. Pentru
asta, pun semințe în ghivece să fac răsaduri. Castraveții, dovleceii, dovlecii sunt
tare sensibiloși, trebuie mutați cu pamântul întreg cu tot și tot nu le place
schimbarea. Limba mielului nu suportă să fie deranjată, sfecla roșie am văzut
că e mai fericită când e pusă la loc definitv, nu când e mutată.
# Aleile dintre parcelele cultivate din grădină
fie sunt late (60-80 cm), să poată fi cosite bine, fie sunt acoperite cu traverse
din covoare vechi, bucăți de parchet laminat sau de linoleum, cu cartoane, pentru
că nu prea-s fan noroi. Parcelele sunt departajate cu linii de flori sau
aromatice: spilcuțe, tufănici, lophantus, gălbenele, crăițe, cârciumărese.
# Fur startul grădinăritului cu măcar trei
săptămâni cu ajutorul creșei: o ramă
de 1,6 m/0,8 m din scândură, cu capac - o ramă din stinghii, cu două rânduri de
folie. În mustul iernii (zi cu temperaturi pozitive), acopăr cu ceva
netransparent zona unde vreau să pun creșa și o las așa câteva zile. Apoi săpăm
și mărunțim pământul (mai mult domnul meu), punem rama-creșă; înăuntru, fac
departajări cu bucăți de scândurele - cam pătrate - și în fiecare pătrat pun un
soi de semințe, plus eticheta aferentă. Mut plantele la loc definitiv când
depășesc 7-10 cm.
# Pun marcatoare unde am semănat ceva (bucăți de
fier beton vosite în albastru) și notez pe schițe/în agendă ce și unde am pus;
uneori pun și etichete, făcute din fâșii de cutii de bere și scrise cu marker
cu vopsea. Mai pun bucăți mai lungi de fier beton la capătul parcelelor, să pot
da după ele furtunul când ud plantele; uneori, pun câte o sticlă mai
interesantă în capătul acestor bucăți de fier beton, fără vreo utilitate
practică.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu