Like?:)

miercuri, 13 martie 2013

Despre hrana naturală și țăranul de rit nou


Cumperi legume de pe piață cu gândul că-s crescute natural. Că țăranul aduce ceea ce mănâncă el, legume de-ale noastre, că îngrășământul e de la vacă sau cal și nu-s stropite cu chimicale. Cumperi cu speranța că vei mânca un pic mai puțin prost. Tu, copiii tăi.
Am încercat să găsesc semințe autohtone prin sat; mi-a dat nea Costică roșii prunișoare (sau țâța vaci, seamănă cu Roma) și mi-a promis că după ce «mă-nvăț» îmi dă inimă de bou și încă unele cărora el le spune pepenași, mari și care se rup în felii, iar domnul colonel mi-a dat patlagele – roșii cu diametru cam de 3 cm, cu coaja fermă, semințe multe, miez verzuliu; foarte gustoase, dar lipsite de spor la bulion.
Țăranii din zona noastră au, mulți, solarii; pentru ele, își produc singuri răsadurile. Din semințe cumpărate. Ce? Precos, ACE nu'ș cât, Marmande, Rio Grande. Pentru cultura în câmp, cumpără răsaduri din piața. Ce? Ce nimeresc, că oricum nu au de unde să știe ce-s. Roșiile le iau după catifelarea frunzelor și culoarea verde cât mai deschisă a lor, să nu fie paltagele sau stârpituri. Stârpiturile sunt cherry-urile.
Și le stropiți? Nuuu, doar cu piatră vânătă. Și dacă se mănează? A, păi are fi-mea/bărbatu' niște prafuri. Dacă ceri nume, afli de Dithane, Topsin, Calypso, Decis, Bravo, Folpan - ăsta se stropește pe pământ. Dar ceaiuri de urzică, de coada calului, de tătăneasă folosiți la plante? A, nu, maica mare știu că făcea de-ăstea. Cu erbicide dați? Nu, Doamne ferește! Numai când trecem de la căpșuni la varză, atunci dă omu' cu ceva. Sau de la porumb la roșii. Sau. Și ca să se coacă mai repede roșiile? Dă omu' cu ceva, da' numa' la alea pentru piață. Și îngrășăminte chimice? A, nu, bălegar. Dar la rădăcina plantelor puneți paie, rumeguș, ceva, să nu rămână pământul dezgolit? Cum nu, punem paie la căpșuni, să nu se murdărească! Și la roșii? Nuuu, roșiile le săpăm să nu rămână neam de buruiană.
Din discuții, cultura se face astfel: arat/săpat la cazma în toamnă, pus bălegar proaspăt (an de an), în primăvară marunțit cu sapa și plantat monoculturi. De cum apar plantele, stropit preventiv cu ce prafuri ai mai bune prin casă, așa, mai mult, să fie, pe principiul până nu rămâne n-ajunge; uneori, cantități triple față de doza recomandată. Și luptat cu bălăriile; cu sapa; la greu; săptămânal; poate chiar zilnic. Din când în când, și udat; dar, cel mai des, ridicat ochii spre cer și înălțat o rugăciune pentru ploaie. Rotația culturilor o fac la 3-5 ani, când «se pierde» trifoiul semănat (sau lucerna). Înainte se erbicidează temeinic.
Pomii sunt și ei stropiți metodic – zona are tradiție în livezi -, dar de cea mai mare atenție beneficiază prunii buni de dulceață – sunt cei mai rentabili.
Pun clocitori cu ouă de găini autohtone – ei le spun găini de ouă -, pentru că cloca mănâncă prea mult, face mizerie multă, mai bine să facă ea ouă și cumpără pui de carne de-o zi. Pe toți îi cresc cu concentrate și le pun antibiotic în apa de băut să nu se îmbolnăvească, așa, până se mai ostoiește vipia (adică pe final de august, când puii sunt scoși în martie). Apoi îi trec pe grâu și porumb.
Culeg roșiile a doua zi după ce le-au stropit și le dau copiilor la oraș, pentru nepoți. Trimit ouă, pui, găini, să mănânce ăia micii ca lumea, mere și prune, să aivă vitamine. Iar când nepoții le vin în vizită, le cumpără de la magazinul din colț banane și portocale, cipsuri și croasante, iaurt cu fructe și brânză topită.
Cumperi legume, fructe, carne, ouă, lapte de la țărani cu gândul că te hrănești natural. Dacă este țăran de rit nou, da, altfel... Vă țin pumnii, Iuliana și Lucian!

21 de comentarii:

Iuliana Iordache spunea...

Multumim, Simonica!
La mine in zona sunt innebuniti dupa Cristal. Un hibrid nemuritor de tomate, cu coaja tare si fara gust, naspa rau, rau.
Nici un taran nu-si face rasaduri, le cumpara. In sat e unu` cu solarii si ala pune numai Cristalul de ziceam. Sunt foarte incantati ca rosia de la ala nu face boli ( numai de mana stropesc preventiv nu stiu cu ce, nici n-am vrut sa stiu ).
Nimeni, nimeni nu-si mai face rasaduri de nimic. Absolut totul se cumpara. Am intrebat si eu daca mai au ceva seminte pastrate, mi-au zis ca alea nu erau asa bune, rosiile mai ales se imbolnaveau repede.
Apoi mai e si educatia, cu toate ca eu zic ca plozii astia de 16-18 ani au totusi o sansa, daca vor, pentru ca au mai multe informatii.
In schimb sa stii ca sunt nostalgici: "ce bune erau rosiile pe vremea bunicii... nu mai gasesti asa rosii acum". Ce sa le zic? Ca semintele nu se pastreaza singure? Plec si-mi vad de drum.

MEG55 spunea...

Am perdut tot,nimic nu mai este ca pe vremea "bunicilor"!Am perdut chiar si indentitatea nationala.Se mai lauda cu ea....,doar cei plecati peste mari si tari.Consumam toate mizeriile din import.Am ajuns cobaiul Europei,in toate domeniile.Au scapat de sub control toate segmentele ce tin de sanatatea si integritatea noastra ca stat si tara.Am ramas doar la mila "PUTERII DIVINE"...,asta daca mai poate sa faca ceva!Zile senine si carari luminoase,sa ai in calea ta!

yosu76 spunea...

Foarte interesant articolul.E greu sa fi eco.Am incercat si eu sa fiu dar piersicii aveau frunzele basicate,caisii monilioza,merii si perii rapan la greu(risti sa faca foc bacterian si sa ii pierzi)iar de daunatori nu mai zic.Pentru chestii"babesti"nu am timp si nu cred ca merg.Asa ca reduc tratamentele in partea a doua a evolutiei fructelor si ma amagesc ca pomul este o uzina si elimina ce este in plus.Am facut un blog pe care voi tine un jurnal al livezii(putin ajutor pentru promovare nu mi-ar strica:)).Numai bine!

yosu76 spunea...

http://livadaluigabi.blogspot.ro/

simf spunea...

@MEG55 - toate generatiile au spus nimic nu mai e ca pe vremea bunicii si toate aveau dreptate, dar trebuie sa luam si partea buna - evolutia (de identitate nationala mai bine tac, ca eu cred ca n-am avut-o ca natie niciodata). consumam ce vrem din ceea ce ni se ofera. ca uneori alegem dupa pret, ca alteori luam teapa... mereu am fost la mila puterii divine, dar zau nu strica, din cand in cand, sa mai punem si noi umarul la binele nostru. noi asta incercam acum sa facem

simf spunea...

@yosu76 - stiu canalul youtube, blogul unde e?
acu, io zic sa nu fim mai catolici decat papa, fie el cel ce tocmai se alege acum, fie vechiul :) chestiile babesti chiar merg, am probat din ele, dar cer timp. ideea noastra e sa nu facem abuz de chestii chimice si pe cat putem sa le evitam. si sa cautam mereu alternative naturale. din acest motiv noi nu vom avea piersici si caisi - avem unul autohton care nu cere stropit deloc -, n-o sa cultivam legume pretentioase. n-avem nici timpul, nici experienta necesare. dar anii trecuti ne-au dovedit ca se pot creste cartofi, varza, rosii ,ardei, ceapa etc fara urma de chimicala.

iulian spunea...

Ca bine le zici...si p'aici cam aceiasi poveste. Io tot le zic de una si alta, da' raman cu zisu :(
In schimb avem in sat o livada de meri certificata bio...da' e a unui sateam de origine maghiara ;)

Maria spunea...

Din ce spui tu aici e dezastru. Nu ma pricep, dar ma intreb si eu ce-or fi mancat oamenii inainte de a se fabrica toate chimicalele astea, daca e asa de greu sa cresti orice fara chimicale. sau de cand a aparut televizorul, sa zicem, e asa greu? eu n-as zice ca taranul e prost, deci de ce face el asta? or fi stupide intrebarile mele.

simf spunea...

@iulian - ma tem ca mai peste tot e la fel, din ce-am intrebat in dreapta si stanga, toti au spus ca folosesc chimicale la greu, unii si ingrasaminte chimice. iar erbicidarea e regula, ca altfel nu iese productie, fie ea si pentru uz personal.

@Maria - e greu, sa stii, trebuie timp, aprovizionare cu plante, fertilizanti, munca, iar recoltele sunt mult mai mici. asa ca in general oamenii - ca nu numai taranii neaosi fac asa, ci si unii veniti de la oras - aleg calea cu randamentul cel mai mare.

Scutaru spunea...

Excelent articol! Așa este, nu mai au țăranii timp pentru remedii tradiționale ale culturilor proprii. Și nici interes pentru semințele „bătrânești”. Unii pe bune, alții din fandoseală. Mare păcat. Nu mai știi ce cumperi, de cele mai multe ori. Cel mai trist e când îi vezi că se duc la magazin să-și cumpere cartofi și alte alea.
Poate că ne-ar trebui și nouă o Vandana Shiva...

DANI spunea...

Oamenii-s lacomi, vor mereu mai mult, dar mai mult nu-i echivalent cu mai bine ...

simf spunea...

@Scutaru - la noi, la magazin, gasesti rosii ardei morcovi cartofi lapte oua branza muraturi ceaiuri. daca n-ar fi cerere, clar n-ar fi nici oferta. ceva-ceva pentru protectia mediului eu zic c-a inceput sa se faca si la noi.

@Dani - pai si mult, si bine... :)

nelucraciun spunea...

Filmul e cam asa:
La inceput au fost relativ putine specii si soiuri comestibile, provenind din flora spontana locala, perfect adoptate conditiilor locale.
Productivitate mica, diversitate mica, viabilitate mare. La un moment dat cel mai mare pericol au fost lacustele, despre care s-a auzit prin partile noastre chiar si in secolul 18 (Griselini).
Cu timpul speciile si soiurile au inceput sa circule, un maxim fiind atins dupa descoperirea Americii.
Productivitatea a crescut doar datorita diversificarii (cat de greu se obtinea meiul pentru mamaliga lui Stefan cel Mare, raportat la mamaliga din porumb a urmasilor-urmasilor sai). Noile specii si soiuri intrau intr-un mediu diferit de cel de acasa, mai ostil. Noile plante aduceau si noi daunatori care afectau mai ales populatiile locale (vezi filoxera).A scazut mult viabilitatea plantelor, omul s-a vazut nevoit sa gaseasca mijloace de lupta care, in ultima instanta, nu daunau doar daunatorilor, ci si siesi.
Cu vremea, noi soiuri au aparut prin hibridizare, acestea sunt foarte productive dar foarte putin viabile. Interventia omului creste foarte mult, prin chimizare intensiva, altfel hibrizii nu ar rezista in cultura. Iar sanatatea omului este tot mai afectata.
Intoarcerea la starea primordiala este imposibila, insa putem aspira catre o agricultura naturala, sanatoase. Exista mai multe curente care ne ofera diferite cai, eu cred ca mai avem foarte-foarte multe de invatat si de (re)descoperit.
Taranul obisnuit, cu un acces mai redus la informatie, este total descoperit in fata agro-industriei: "de ce sa-mi rup eu spatele cand pot cumpara legatura de morcov cu un leu?"
Pe scurt, cam asta e. Nu trebuie sa-i blamam, mai degraba sa-i compatimim.
Si inca ceva: speciile modificate genetic. Cred ca, printr-o politica responsabila si o cercetare inteligenta si responsabila, ar putea contribui la insanatosirea alimentatiei noastre.Contrar aparentelor. Sa ne gandim ca si agricultura organica uzeaza de tratamente. In principiu cu ceaiuri din plante. Insa noi uitam ca cele mai cunoscute otravuri provin tot din plante. Cucuta, matraguna, tutun, opiu...

cristina spunea...

cred ca tot banul e la radacina tuturor relelor astora. cand dai cu chimicale iese productie mai mare, se pastreaza mai mult timp, se vinde mai bine, deci rezulta bani mai multi, cu efort mai putin. cat despre consumul propriu, pana nu doare ceva, nu se gandeste nimeni ca ce baga in gura poate imbolnavi.
nu stim cum e mai bine, dar asa, cum ai descris tu, sigur e rau.

dincurteanoastra spunea...

E greu sa mai produci ceva sanatos. Pentru ca, oricat te-ai stradui, vecinii isi imprastie chimicalele, contaminand si culturile din jur.
E valabil si pentru legume si pentru fructe.
Pacat ca toti vor sa aiba produse mai mari, mai multe, dar uita ca, facand compromisul asta, isi compromit sanatatea.
Si e tare greu sa incerci sa explici ceva, cuiva, se uita piezis la tine, ba mai bat si doua-trei cruci, pe modelul "Asa facea bunica, bai, acu ne-am <>..."

simf spunea...

@nelucraciun - ca de obicei, scurt si la obiect:) gandind la de ce se intampla, ajunsesem si eu la unele dintre concluziile tale. nu-i acuz, incerc sa-i inteleg, dar tot un gust amar imi ramane. cum scriam mai sus, nu trebuie sa fim mai catolici decat papa - nu vad cum am putea creste in zone de deal caisi fara chimicale si efort sustinut -, dar sa pastram masura care exista in toate - de exemplu, sa dozam corect substantele chimice in caz de -, sa renuntam la monoculturi, sa gasim alternative, sa chinuim cat mai putin mama natura.

simf spunea...

@cristina - eu cred ca in primul rand e nestiinta/lipsa de intelegere, apoi dorinta de a nu mai munci zi lumina 7 zile din 7 si abia apoi banul/productivitatea.

@dincurteanoastra - e greu, dar nu imposibil. si, chiar daca se uita stramb, oamenii isi modifica deprinderile cand vad rezultate. uite, nea costica, om de-al locului, a inceput sa mulceasca rosiile dupa ce-a vazut cum e la noi. dom'colonel a pus busuioc intre ele si caltunasi printre cartofi. un pas mic, dar e primul dintr-un drum lung.

irenadaiana spunea...

caut si sper sa si gasesc - pere dulci de vara (mici si foarte parfumate) ,pere motrune (niste pere inghesuite , suparate , tari , se coc tarziu dupa cules dar atunci sunt o grozavie), pere malaiete ( se coc la sfarsitul verii , le mananca albinele din pom si cad ca prostele in gura lui natafleata), mere cretesti (dulci acrisoare , cu coaja groasa , parca cerata , verzi cu dungi rosii , excelente pentru placinte- se coc tarziu , dupa cules), mere Renet cred ca le zice - cu coaja verde , jegoasa , acrisoare , bune pentru diabetici) , mere dulci de vara (rosii sau albe) , imi amintesc de vreo trei soiuri diferite ca gust , aspect si aroma , zarzare - un fel de caise mai mici , mai sanatoase , mai parfumate decat caisele dar cu samburele amar.Deocamdata n-am decat piersici de vie , (asemeni zarzarelor). Daca auziti pe vreundeva , luati , nu stati pe ganduri , sunt bune , sanatoase , nu au nevoi speciale. :)

irenadaiana spunea...

cand ma duc la piata cei care vand mere se uita crucis la mine cand vad ca iau fructul de pe taraba si-l miros. " ce-i cucoana de-l mirosi , nu vezi ce mare si frumos e , nu-ti convine , ai?" Ma duc si le iau pe cele mai pipernicite de la cate-o babuta , dar parfumate ca odinioara , poa' sa fie si viermanoase , stiu sigur ca nu le-a dat cu nimic.

vax albina spunea...

Of. E cel mai trist articol pe care l-am citit in ultimul timp. Si adevarat. Ce s-a intamplat cu taranul roman? A existat doar in literatura?
PS. eu mi-am pus cateva seminte de rosii pentru rasad. E al treilea an cand pun cateva tulpini de rosii pe balcon. Of, of. Cresteau rosiile peste doi metri inaltime. Si culegeam cat sa ma distrez. Acum am pus rosii tiganesti (cherry autohton) care cica nu au nevoie de araci. Sunt mici, acrute si de efect in ciorbe.

simf spunea...

@daiana - am eu mar cretesc si piersic autohton caruia ii spui tu zarzar, vorbim in toamna

@vaxalbina - daca "starpiturile" de la noi sunt rosiile tale tiganesti, au nevoie de arac, cresc ca nebunele pana la 2 m, chiar daca au tulpina viguroasa. eu le strunesc prin tuns constant, sa nu se mai inalte ca nebunele.

4me

stats

:-D