Like?:)

miercuri, 23 iulie 2014

După concediu

Gata vacanţa de trei săptămâni – pentru prima dată am avut un concediu atât de lung şi mai că înţeleg reglementarea cu tranşa obligatorie de minimum 15 zile consecutive -, și am revenit la jobul din oraş: dureri de cap, stări de vomă, miros de conteinere zemuinde, căldură sufocantă-asfalt; îmi trece, ştiu, dar cam într-o săptămână. Au fost zile cu mai mult stat acasă, drumuri scurte, vizite, semifinale la CM și salate limonade siropuri de roiniță și trandafiri ape fructate, dansat în curte şi cântat cât ne-au ţinut plămânii; cu hamac, sudoku, citit, somn la prânz, stele, pisici, câini – cam linişte.
Aveam nevoie de astă linişte după oboseala de mai bine de-o jumătate de an, după musafiri - 14 persoane simultan în chioşc de exemplu -, cu mai bine de o săptămână de mult-prea-mult la cafea, carne, alcool, tutun, bere (a urmat o cură de dezintoxicare, vezi salatele și limonadele de mai sus), cu lipsă de somn, cu naşi şi bunici, cumnaţi, copii şi chef în familia extinsă.
După ce s-a golit casa și am refăcut lookul uzual și ordinea, când tocmai îmi propusesem să nu mai spăl vase măcar trei săptămâni, m-a apucat cheful de bălăceală: am spălat covoare (peria cu coadă e o investiţie minunată), lenjerii, feţe de mese, pături, saci de dormit, pilote, perne, cămăși și veste din fleece, găleţi, ligheane, castroane, lădiţe, ghivece, mopuri, mături, fărașe – adică, aşa, cam tot ce-am găsit și putea fi spălat (mai puțin geamurile, că de ele n-am avut chef și-n plus cine mă obligă?). M-am spălat și pe mine, și mașina, și câinii, și pisicile, și doi pui de găini nărozi experți în evadare, plus coțofenele companioni obligatorii în curte. Am curăţat canapele, fotolii, saltele, scaune, am răsturnat totul cu dosul în sus, apoi am dat cu insecticid (din motiv de furnici ticăloase bio-rezistente); ca să mă odihnesc, am fiert tacâmuri şi inoxuri, oale și cratițe, m-am ocupat și de grădina ce părea zonă luxuriantă neatinsă de mâna omului (recunosc, domnul meu s-a ocupat considerabil mai mult).
Am avut multe și variate treburi, fără grabă sau stres – când timpul curge altfel ai şi-un randament incredibil -, n-a fost cald, ci tocmai bine (n-am văzut mai mult de 26 gr în termometru) şi fiecare seară a cerut mânecă lungă; e prima dată când după un concediu nu-mi doresc un altul în care să mă odihnesc după primul. Și, recunosc, m-aș putea obișnui la acest ritm de viață.

10 comentarii:

Dani P. spunea...

Multa activitate in concediu :) Dar macar ai pus casa si acareturile la punct.
Trei saptamani mi se par o utopie ...

Simona Fusaru spunea...

@Dani - iti doresc sa ti se-ntample, ai randament, timp pentru toate si pentru toti si te intorci la munca altfel, cu un drag de necrezut.

Don Niai spunea...

Eu te inteleg perfect. In trei saptamani... in trei saptamani am facut casa la nivelul prezentat pe blog. Rupti de oboseala fizica dar atat de proaspeti in celelalte.... si cu cat drag si cu cat spor. Eram in alta dimensiune... era vorba de vesnicia aia a lui Blaga

Simona Fusaru spunea...

Mihai, dar nu ti s-a parut paradoxal faptul ca, muncind de la rasarit pana noaptea - cu pauza de pranz - nu te doboara, esti vesel, te trezesti usor dimineata?

Scutaru spunea...

Să-ți fie de bine concediul și o readaptare cât mai ușoară. Sunt dator un răspuns: siropul de roiniță e senzațional, dar pe gustul meu merge ceva mai acrișor. Așa că îmbogățersc fiecare doză cu ceva zeamă de lămâie (5-10 ml), căci jumătate de linguriță de sare de lămâie la litrul de sirop nu se simte. Combinația cu lămâia e minunată. Mulțumesc mult pentru rețetă!

Simona Fusaru spunea...

@Scutaru - cu mare drag, la a doua tura de sirop am pus sare de lamaie dupa ochi si-a iesit categoric mai acrisor - poate chiar prea ;)

silavaracald spunea...

Io... ce să mai zic...
Moloz, praf, dormit înghesuit, iepurește, încuiată doar în dormitor, casa neavând de zile bune ușă... Iar concediul e încă departe... :(

Simona Fusaru spunea...

@slvc - m-am gandit la tine de mai multe ori in asta perioada, iti tin pumnii.

Ada spunea...

"grădina ce părea zonă luxuriantă neatinsă de mâna omului"
Simonaaa, asta de mai sus se cheamă "grădină virgină necălcată de picior omenesc"!, conform oricărui DEX care se respectă şi nu a fost publicat. Se recomandă explorarea unei atari grădini în grupuri special dotate şi antrenate, din care nu trebuie să lipsească un antropolog, dat fiind că este posibil să fie identificate populaţii indigene necunoscute, sau situri ancestrale, sau urme dispărute de civilizaţie (sapa de anul trecut, de exemplu). Nu îl lăsa, deci, pe domnul tău singur pe plantaţie. Dacă îl iubeşti.
A, şi să aveţi grijă să fie telefoanele încărcate şi să nu ieşiti din semnal. Important, ştii...

Simona Fusaru spunea...

@Ada - suntem precauti, inaintam cu teama, ca noi civilizatii am gasit doar cateva musuroaie de furnici si oaresce limacsi. straniu a fost ca zona e impanzita de urmele crimelor pisicilor noastre.

4me

stats

:-D