Schimb confort urban pe libertate rurală (171). Ziua recoltei

Mi-am făcut un obicei din a mă uita, cam o dată pe lună, la ce scriam anul trecut pe vremea asta pe blog; de fapt, mă uit la poze și de obicei mi-e de-ajuns. Până acum, toamna a fost pe de-o parte mai blândă decât anul trecut, ceea ce ne-a făcut să strângem fabuloasele recolte mai târziu dar cam pe fugă, pentru că am senzația c-am trecut din vară-n iarnă, cu o toamnă fix de-o joi după-amiaza, când probabil n-am fost acasă. Aşa că în week-end am purces la strâns diverse roade în mod accelerat, că prognoza era de temperaturi nocturne negative.
Din grădină am strâns strugurii din boltă și i-am tratat cu respect și pasatorul pentru piure întru obținerea msutului şi apoi a vinului. Au ieșit spre 50 l de amestec – spun 50 l pentru că butoiul are 80, nu știu câte kg are -, am scos păstâracul, pătrunjelul și morcovii, am pus din ei la congelator cam cât estimez eu că ne trebuie, iar supraproducţia am dăruit-o. Am încercat să scoatem hreanul din zona cu morcovi şi am cam reuşit, dar ca să scăpăm de el mai urmează încă o tură de sapă la hârleț – adică pământul de la adâncimea de-o brazdă săpat pentru scoatrea hreanului parşiv invadator trebuie dat într-o parte și apoi trebuie săpat încă o adâncime de-o brazdă; aşa spune una lume care se pricepe, aşa încercăm.
Am scos ardeii şi cuiburile de roșii (mai puțin două, lăsate pentru contrast colorat), gogonelele și restul de roșiuțe coapte – în special cherry - le-am dăruit și pe ele şi la final am făcut un cumul de araci, că greu a fost în primăvară până i-am inventat şi pe ăştia. În grădină au mai rămas de scos sfecla roșie, prazul și urmele fine de varză de toamnă şi mai trebuie culese nucile (estimez o jumătate de lădiţă negră de fructe) şi gutuile – cam o lădiţă. Ca final apoteotic de an agricol, domnul meu a cosit lucerna (de gazon a uitat) și și-a propus să ardă diverse chestii în week-end-ul viitor.
La capitolul flori, sub boltă au înflorit tufănelele alb cu galben - stuf viguros cu mireasmă de toamnă -, trandafirii încă nu s-au plictisit și tot mai înfloresc, eu am bibilit şi am băgat în casă ghivecele (ca să aibă mâţele ce să ude în astă iarnă) și în colaborare am plantat ultimele achiziţii - patru tufănele (pitice – galben și crem, medii - mov și grena) și patru crizanteme (trei galbene, una albă), o levățică, smochinul și lonicera. Florii de colț i-am amenajat un bolovăniş cu piatră de munte, iar dedesubt i-am pus pietriş calcaros pentru drenare cu aportul căruia sper s-o ducă bine. Cu ocazia săpăturilor de tufănele plantatorii, au ieșit la iveală vreo 16 bulbi de două mărci diferite – presupun că narcise și zambile – pe care i-am pus pe lângă plantele aromatice (în apropierea zonei de unde am scos bulbii de primăvară acum un an).
În casă am apucat să fac rocada între hainele/încălțămintea de vară și cele de iarnă plus scos minunatele mânuși de care e deja nevoie, iar copilul nr. 2 s-a ocupat de cei trei cocoși suplimentari pe care i-a asasinat domnul meu (deja congelatorul nu mai are loc liber nici de-un pachet de drojdie).
Şi-a dat bruma deja, şi e rece - duminică a fost o lapoviță de vreo 5 minute –, şi facem focurile zilnic, şi tare plăcut e; şi cum din nou am mutat televizorul în dormitor şi în casă ard miresme de mosc, iasomie, mirt și levănțică, parcă încep să simt miros de sărbători.