Cum vremea s-a mai încălzit și
tare-mi place, pădurea s-a colorat a paletă de pictor, tufănelele
înfloresc fericite și printre ele două mâțe - una albă, una gri
-, e semn clar că-i rost de dor de ducă. Iar dacă mai e și
week-end, am terminat cu tăiatul lemnelor de boiler și nu e nimic
urgent de făcut (aham, și marmota împacheta ciocolata în
staniol), înseamnă că planetele s-au aliniat optim și-i musai
oareșce plimbăreală.
Un pic. De poftă. Antrenament. Până
la București (ne-am dat pe pasajul Basarab) și înapoi, cu accent
pe Răscăeți. La Iuliana și Lucian.
Km 70. Câmpuri. Curbe. Paulownii
uscate. Antene parabolice pe un panou mare. Fântână la margine de
drum. Grădiniță galbenă. Solar.
- Iuliana, cred că suntem în fața
porții.
SOLAAAR? E cât o hală, oameni buni,
imens, incredibil, și-n el sigur au închis vara. Roșii și vinete
la doi metri, ardei de la verde brad la roșu flacară, ridichi,
salată, spanac. Motocultor, verde, mult verde, miros de pământ în
primăvară.
Casă. Încă o casă (iar mă uit spre
solar, mare e!), curte, grădină (dar solarul...), boboci de rață
sub mașină, pisici răsfățate și dornice de socializare (mai
intrăm un pic în solar), rațe leșești, găini fățoase, pui.
Câini (Ursu, iartă-mă, n-am vrut să te supăr) harnici care
plimbă papuci albaștri, borcane colorate cu zacuscă, compot,
sirop, suc de roșii. Fac ce fac și iar mă uit la solar.
Iuliana și Lucian sunt calzi și
luminoși, știam dinainte că așa sunt. Schimb de experiență, hai
să vedem, instant pe gpl, tipsuri pentru coșuri de sobă, de ce
pleznește coaja la roșii, consum de energie electrică, planuri
de-o presă manuală, oțetul e bun anticalcar. Zâmbet, mirare
(solarul), plimbat cu cana de cafea pe moșie, destindere, duminică
după-amiază.
Am plecat acasă la apus, cu semințe-n
plicuri de hârtie - din astea e musai să-ţi dau - şi ardei iute la ghiveci, cu vara la sacoșă și miros de floarea soarelui în brațe. Încă mă mir de solar.
7 comentarii:
Sunt geloasa si invidioasa si fericita ca oamenii inca mai sunt buni si socializeaza si ca mai sunt oameni care muncesc si care apreciaza munca. Ma simt de parca as fi fost cu voi si sunt fericita. Si curioasa. Un solar cit o tarla? Sunt curioasa rau. :))))
Doamne, dumnezeule, ce frumos cred ca a fost. Am citit de doua ori ce ai scris. Astept sa scrie si Iuliana ca sigur o sa aminteasca si ea ceva din wekendul asta. Ma bucur pentru voi. Sensibil si aventurier cum ma stiu, parca am fost si eu pe acolo..... da solarul...!!!! Va felicit si sigur cred ca s-a lasat si cu o tuiculita. Parca ma vad peste vreo doi ani cu un portbagaj cu vin Area zero pe la voi pe la poarta in schimb de experienta :)) :))
@CCristinaC - cat o hala e, are 500 mp! nuami din uau in uau am tinut-o.
@Don Niai - s-a lasat cu cafea, tuiculita si volanul nu se sufera reciproc:)
asa, asa, vino cu vin A0 pe A1 :)
tare m-am bucurat de intalnire, ne-am simtit asa bine cu voi.
Ursu n-a avut nimic cu tine, asa e el, speriat de oameni :).
tare frumos ai scris despre noi, multumim si va mai asteptam pe la noi.
@cristina - ce mai astepti:)?
@don niai - azi nu pot, maine sigur
@Iuliana - dupa cum spuneam ieri, in curte, mai veniti si voi pe la noi :)
chiar asa: de ce pocneste coaja la rosii?
@laura - ori varsta, cum ar fi acum, rosiile sunt deja batrane, ori excesul de apa.
Trimiteți un comentariu