...cu
raport pe finalul lui 2013.
A
fost vacanţă - două săptămâni -, cu încărcat de baterii şi
aşezat restanţe, cu vizite şi musafiri, cu sărbători - cele mai
gri-pământ sărbători pe care mi le amintesc, fără urmă de
zăpadă, cu vreme umedă şi mohorâtă - şi copil student acasă.
Am
împodobit brazii, Bubu - cu instalaţie multicoloră din leduri şi
beteală argintie, Bubuleţul – cu beteală verde; pe casă, o altă
instalaţie multicoloră, prin casă - beteală şi brăduţul mult
iubit de mâţele mici (cu accent pe Igor, care i-a furat ornamentul
din vârf de nenumărate ori). Moş Crăciun a adus darurile în
grădina de trandafiri, sub molidul albastru, am primit minunăţele
- condimente şi uleiuri, mânuşi de touch şi ciorapi de izopren,
râşniţe de condimente şi poncho, ou Kinder şi ciocolată caldă
cu portocale.
În
ajunul Crăciunului am făcut cumpărături de sezon (cum ar fi
baterie pentru maşină, care s-a îmbolnăvit brusc de deces), am
gătit mâncăruri tradiţionale (cum ar fi gulaşul), nu am
pregătit, conform cutumei proprii, sarmale cozonac piftii, am primit
şi am fost musafiri. Pe masă am avut preparate tradiţionale, dar
nu de la noi, ci (şi) de la alţii – turon, panettone şi
marţipan; în rest – citrice la greu şi ciocolată, telefoane
uitate când şi pe unde apucam, somn şi leneveală, net şi sudoku,
rebus şi citit, muzică tare şi pisici lascive, jocuri şi filme,
flăcări jucând pe pereţi şi miros de brad sau scorţişoară,
alcool, mâncare, prea multă mâncare.
În
seara de revelion am avut în curte flăcări de-un metru în
grătarul nostru – ritual probabil de purificare pe care şi l-a
dorit domnul meu taman atunci -, am fost îmbrăcaţi fix cum ne-am
dorit – eu, în blugi şi hanorac verde, cu flis gros pe deasupra,
domnul meu – în trening de flis negru şi geacă de fâş -, am
botezat vişinata şampanie şi-am pus-o într-un pahar cu decor din
Asterix şi Obelisc.
Prima
clipă a anului ne-a prins vorbind la telefon cu copilul nr. 2 şi
admirând artificiile din peisaj – a fost ceaţă şi pe cele din
Piteşti doar le-am intuit – , iar spre ora 1 (când s-a domolit
artificiada) am coborât pe uliţă şi-am fost la dom’colonel
să ne la-mulţi-anim.
Satul
a fost plin de luminiţe – le-am văzut de-aproape, în plimbare la
pas, multe, prea multe, prea sorcove majoritatea -, la cumpăna
dintre ani au fost toate casele luminate şi uşile larg deschise; a
fost primul revelion după mulţi ani când nu am auzit petarde,
câinii şi pisicile nu s-au speriat rău şi n-am primit sms-uri cu
texte jenibile începând cu “fie ca”
şi telefoane de control de la fratele lu'
sora lu' naşu'
lu' cumnatul lu'
văru'.
Pe
1 ianuarie am stat în pijamale cu o savoare de nedescris (am avut
toată ziua un zâmbet ghiduş pe chip, de parcă cine ştie ce
aroganţă aş fi făcut), iar între 2 şi 5 ianuarie am cam fost
haimanale.
Mi-a
fost drag să reîncep munca, dovadă că vacanţa a fost eficientă
(suficientă nu e niciodată), tot aştept zăpada, că văd că
reportul creşte de la săptămână la săptămână, nici gerul
Bobotezei n-a fost parolist.
Sunt
într-o formă de cozonac, ceea ce vă doresc şi vouă. Bună
dimineaţa!
5 comentarii:
Buna dimineata dintr-un Bucuresti la fel de gri si fara de zapada! Bag de seama ca tu tii mortis sa-mi faci in ciuda cu raportul tau! :p Ori sunt eu atat de obosita, incat abia astept niste leneveala asa cum ai descris.
Sa ai un an macar pe jumatatea lui 2013 plin in rasfaturi, liniste si lucruri pe sufletul tau!
@Crengu - intre noi fie vorba, nu prea-i loc de leneveala cand ai un prunc harnic si zglobiu prin casa. dar lasa, creste el :)
si tie un an bun, bun, bun.
Aproximativ la fel și la mine. Cu o excepție: nu mi-a fost dor de serviciu, fiindcă-i țin și locul colegei mele, așa că... pacienți buluc!
Fie ca... :)) Înțelegi tu ce-am vrut să zic. Adică: Un an nou mai bun ca precedentul cu sufix ghinionist!
@slvc - fie ca... iarba dracului... economia... pe furis-ul... stii tu :) in 2014 sa fie.
Ineresant raport de activitate. Acum ca am reintrat in normalitate va doresc un An Nou cu multe bucurii si zile senine. Sa aveti om zi minunata.
Trimiteți un comentariu