Succint în februarie, mai la-nceput

* Ziua crește vizibil, dar tot plec de-acasă înaintea răsăritului și mă enervează, iasomia de iarnă tot amenință că înflorește, dar n-are chef, ghioceii sunt viguroși și e primul an în care văd că s-au înmulțit.

* Grație temperaturilor primăvăratice, insectele și-au început activitatea, vegetalele sunt ușor năuce, virează-n verde și mă tem în special pentru pomi - nu cred că nu vor mai veni geruri.

* Am pus sâmbătă semințe pentru răsadurile de ardei iuți, patru alveole (ori șase celule), patru soiuri – Jaranda, mici de ghiveci, indonezian, Cornul caprei. Am zis că anul ăsta sunt cuminte și nu mai pun ca înecata, mă țin de cuvânt. Urmează roșiile, pe 24 februarie.

* A demarat domnul meu proiectul scară spre cer cu plaformă pentru pisici; acesta se constuiește pe terasă și scopul lui e să le asigure mâțelor din dotare confortul necesar (loc de admirat răsăritul, cale de acces facilă spre podul bucătăriei, scurtătură spre autostradă (gardul de lângă). Deocamdată sunt montate platforma și un pop de urcare, vedem ulterior ce se va mai impune.

* Jinx știe să folosească ușița de pisici in/out, Frida și Mașa doar ies din casă pe ea, Igor așteaptă să-l scot eu pe ușiță; încă ne cer toate patru să le deschidem ușa, dar, ghinion, le vârâm pe ușiță.

* Găinile au început să ouă, 2-3 bucăți pe zi (e cam bine), vremea e nesimțit de caldă, nici gând de zăpadă, dar măcar a plouat responsabil, motiv pentru care curtea e plină de noroi frământat gospodărește ce câinii-viței.

Și de-ar fi să vină într-o joi după-amiază, eu tot aștept iarna.