Pisicile fac băi uscate în praf sau cenușă și apoi vor în dormitor,
vegetează dimineața pe mâțodrom, în soare, după-amiaza în spatele casei, pe o
bucată de tablă, tot la soare. Jinx e
plin de hachițe, mofturos la mâncare, cam strănută – îl suspectez că de la
polen, că prea stă prin pomi. Când vine în casă, se bagă sub husa canapelei, care
arată ca elefantul înghițit de șarpe din Micul prinț. Mașa e războinică tare, scuipă ca apucata tot ce prinde, de la
câini la puii ei; năpârlește în formă continuată, umblă teleleu, dar n-a mai
lipsit de acasă, mai mult de câteva ore, de anul trecut. Igor nu (prea) mai aduce căpușe, nu se mai bate cu motanii din sat
(nu mai urcă ei până la noi), doarme tolănit prin grădină, mai la soare, mai la
umbră, mai pe blatul de la wc. Frida e
mereu în picioarele noastre, umple totul de păr blonziu și moale, e gălăgioasă
și cere foarte multă atenție; ea e singura care stă mai mult în casă, dar nu
suportă uși închise.
Câinii sunt abuzați de-a dreptul, se odihnesc oftând mai
la soare, mai la umbră, Zăvod și Urma
mai fac câte o baie în lac, Hades și
Pepsi se înșiră pe cerga de la lemne. Urma doarme pe rumegușul din zona de lângă
atelier și apoi îl împrăștie duios prin toată curtea, Hades sapă pe sub garduri
și iese la plimbare, Pepsi n-are în
cap decât joacă, iar Zăvod îi educă pe toți când îl apucă. Nu mai legăm (mai)
deloc câinii, nu mai ies bătălii nici măcar când le aducem oase mari (bine, Zăvod
îi mai fură osul Urmei, se vaită tipa și nu renunță până nu și-l recuperează,
însă n-o mai bate). Îi legăm doar uneori, când vin musafiri cu copii sau când
trebuie să rămână deschise porțile mari mai multă vreme (vocația de haimana de
maidan a Urmei nu se dezminte și o
cam tulește dacă ne prinde neatenți, plus că surzește brusc și nu mai aude ce-i
spunem).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu