O doamnă modernă

Doamna Cici e o femeie împlinită: are familie, mașina ei, casă cu ciubăr și fântâniță, tuia și gazon, teren de sport iar acum soțul îi face și piscină.

Doamna Cici e artistă, cântă muzică populară, umblă prin curte în papuci de cauciuc și ciorapi albi, că nu-și permite să-i crape călcâiele.

Doamna Cici e om bun, iubește florile și mereu le cere vecinilor să-i dea și ei un butaș, o rădăcină; iubește și animalele, dar îi e frică de câini, iar pisicile sunt stricătoare.

Doamna Cici scrie căznit, pictând litere strâmbe – cine mai scrie în ziua de azi? -, nu stăpânește acordul în gen, număr sau persoană – limba evoluează, nu trebuie să ne legăm de amănunte.

Doamna Cici e foarte curată, spală rufe și le întinde pe suport la etaj, spre drum, mătură aleile din dale portocalii zilnic și aranjează încălțămintea în fața casei, că doar n-o să intre cineva încălțat în casă.

Doamna Cici nu are cărți în casa cu etaj, și pentru că ocupă locul și strâng praf, și pentru că cine mai are timp să citească în ziua de azi?

Doamna Cici urăște gunoiul, așa că dacă se strânge mai mult îl scoate în fața porții, chiar dacă e duminică și gunoiul se ridică joi, ea nu suportă să-l vadă.

Doamna Cici e e profesoară la oraș, e împlinită, artistă, om bun, curată, nu se irosește în amănunte culturale. Doamna Cici e o doamnă modernă.