„Culturile” veterane o duc bine, sau aşa am eu impresia, cert e faptul că nu emit semnale vizibile sau audibile cum că nu:
* Pătrunjel. Am constatat că am pus de două feluri, unul de frunze, unul de rădăcină (de parcă eu ştiam că-s mai multe soiuri!), ultimul va trebui „presădit”.
* Ţelină. Cică şi ea poate fi de frunze sau de rădăcini, încă n-am aflat de ce fel e a noastră. Dacă o fi ţelină, că am început să am dubii.
* Leuştean. Sunt două categorii, cel moştenit, care mai nou a înflorit! - am trăit o mare minunare, nu mă gândisem niciodată că pentru a face seminţe trebuie să facă întâi flori – şi cel plantat de mine care, culmea, a răsărit! Ce-i drept, mi-a trebuit ceva răbdare să descopăr printre lobodă şi păpădii ce-am pus eu acolo, dar am reuşit! După ce l-am plantat, discuţie x 2 cu cei doi vecini care-mi diferenţiază bălăriile de plantele utile:
- Şi acolo ce aţi pus?
- Leuştean.
- Câte plicuri?
- Unul.
- Aaaa, leuşteanul se prinde greu, trebuia să puneţi 4-5 plicuri să vă iasă câteva fire, uneori nu iese deloc…
Tare mândră am fost când am văzut c-au ieşit multe fire, dar nu m-a ţinut mult. A venit Răzvan şi, zâmbind, mi-a spus: „Norocul începătorului…”.
* Creson. Auzisem eu pe undeva cum că-i o chestie bună la salată. Văd în hipermarket, citesc că-i ceva cu gust cam de hrean şi că are timp de germinare două săptămâni. Cum mai plantasem eu diverse dar încă nu răsărise nimic, mă gândesc: uau, îl iau, o să avem şi noi ceva verde ascendent! A apărut şi crescut repede, acum e un stuf impozant care face flori. Şi culmea e că are şi un gust fain!
* Morcovi, de două soiuri: timpuriu şi de toamnă. Cel timpuriu e mare des şi frumos, cel de toamnă – plăntuţă, gaură, gaură, gaură, plăntuţă şi tot aşa. Dar morcovii cresc în piaţă sau şi mai bine în hipermarket, am învăţat eu asta în ultimii ani.
* Păstârnac. Creşte, cam des, cică, şi el ar trebui mutat. Mă şi gândeam!
* Praz. Sunt nişte delicate fire ca de păr. Şi ele trebuie mutate. Vezi mai sus.
* Usturoi, ceapă, ceapă roşie - evoluează frumos. Am ridicat din sprâncene când am constatat că ceapa roşie creşte verde, oare ce-mi închipuiam, că are clorofilă roşie?
Lucerna tunsă are iarăşi plete, bujorii s-au îmbujorat cu toţii în roz-acadea-cu-gumă, magnoliile noastre nu-s magnolii, au frunze ca nişte copaci din pădure, pe unul nu ştiu cum îl cheamă, celălalt cred că-i arţar, trandafirii au boboci, arţarul canadian se ruşinează-n roşii frunze, pomi fac fructe (am constatat cu mirare că merele cresc în sus în primă fază), zmeura a înflorit, căpşunele sunt paradoxale: aceeaşi plantă are boboci, flori deschise, flori scuturate şi fructe, dintre care unele chiar coapte. Se coc pe furiş: dimineaţa nu dau niciun semn de intenţie, iar seara sunt roşii toate!
4 comentarii:
Mie mi-au placut toate, da' cresonul chiar m-a dat pe spate... In fotoliul ala grozav, ala tip hamac.
Si mai pe spate m-au dat merele care cresc in sus, da' stiu ca dau ele de... greu si vor indoi in jos codita aia - pretext de codita- cand s-o rotunji ele bine.
La prima ocazie precis o sa mai descoperim si alte minunatii - iesite asa, din flora spontana, cum zici - si cred ca multe vor renunta la obiceiul garantat de producator si se vor face toate dupa zambetul vostru.
Nimeni nu a trecut pe plic ce se intampla cand plantelor li se administreaza, in mod repetat, curcubee...
Mikka, sa stii ca din vina curcubeelor se-ntampla la noi multe! In plus sunt adierile de tei, de salcam, cred ca astea toate le fac pe plante sa se zapaciripeasca si sa reactioneze atipic.
de-acu e dificil, trebuie paznic, ca acel vecin va veni furis noaptea sa va fure gainile si leusteanul.
daaaa, hatzmatuchi ai?
e un fel de patrunjel [fara radacina] cu frunze crete si dese si foarte parfumat.
la anu', trebuie sa ne organizam, punem mina de la mina si punem seminte in gradina ta. ce-o sa faci cu visele noastre, pe linga ale tale?
un morcov de-al tau, o gulie rotunjoara de-a mea.
trebuie sa impartim si pisoii si cateii [de usturoi].
@vic, facem agricultura de vise! vedem noi de care:)
Trimiteți un comentariu