Cartea este o saga a armenilor, un roman-cronică din care istoria năvăleşte la fiecare pas de-ţi vine să te întrebi cum a putut un singur om să scrie despre atâtea lucruri.
Romanul este asumat autobiografic, iar autorul este cronicarul subiectiv, depozitar al unei istorii de familie şoptite - oamenii vorbesc cu glas domol despre genocid, despre destin, pentru că şoapta e caldă şi lipsită de resentimente.
Itinerarul istoric al romanului nu este unul liniar, ci apare în spirale, în cercuri succesive, cu o acţiune structurată pe mai multe planuri ce se intersectează, în care evenimentele sunt reconstituite din mărturiile numeroaselor personaje ca din piese de puzzle.
V.V. scrie cu nefirească lumină despre lucruri întunecate, scrie cu seninătate despre vremuri grele, despre nedreptăţi şi exil, scrie în şoaptă printre rânduri, scrie limpede şi într-o limbă clară, lirismul poetului făcând ca în ochii cititorului să explodeze în mii de culori o lume apusă.
„Cartea şoaptelor” are foşnetul şi culoarea pieţelor armeneşti, e o carte fermecătoare, imposibil de rezumat. O lecţie de echilibru în viaţă, o poveste ce n-ai vrea să se termine vreodată.
5 comentarii:
Mie mi-a plăcut întotdeauna VV. Are şi matematică dar şi poezie, de parcă a terminat uman-realul.
Mulţumesc pentru îndrumare. Am să cumpăr cartea.
Îţi urez să ai timp de toate
@omuledelamunte, cu mare drag! astept impresii.
in fine, daca nu se baga in politica...
asa ca si cioroianu...
ce stii tu despre fernando pessoa - cartea nelinistirii?
@vic, vv nu se baga in politica in asta carte.
despre pessoa stiu ca e un poet portughez care a murit de tanar, pana in 50 de ani, iar a sa carte a nelinstirii e un pseudojurnal alcatuit din... ganduri de un paragaf; mai stiu ca a fost lansata la noi de vreun an si ca e pe lista mea de viitoare lecturi.
Faină cartea! Încă n-am terminat-o, așa că voi reveni cu impresii când va fi isprăvită.
Trimiteți un comentariu