Like?:)

joi, 9 iunie 2011

Schimb confort urban pe libertate rurală (139). Constatări

În curtea păsărilor e prea linişte, nu-mi place nici să trec pe lângă ea, ştiu că încă sunt pene acolo.
Mi-a trecut din patimă, dar sufletul mi-e în continuare greu. Mă uit la creionul koh-i-noor cu care scriam data pe ouăle luate din cuibar şi înghit în sec; îl iau şi-l pun cu ciudă în suportul de creioane.
În frigider – ouă cu date pe ele; nu mă atrag, dar mă fac să zâmbesc iarăşi trist.
Simt lipsa lui Figaro, chiar dacă am vorbit şi ştiu că e bine, a suportat operaţia de sterilizare foarte uşor, se recuperează rapid şi are companie pisicească.
Melcii ticăloşi ne mănâncă plantele. Parcă nici de grădină n-am energie să mă mai bucur.
A venit nea Costică, a mutat prazul şi conopida, m-am urnit greu şi să le ud; dacă nu ştiam că altfel vor muri, nici c-o făceam.
Că bălăriile cresc e doar o constatare cu punct final, nu urmează vreo intenţie după.
De dimineaţă, când am intrat mai mult din obişnuinţă în grădina, m-am uitat mai mult prin decât la plante.
Încep să înţeleg. Să accept. Dar furia nu mi-a trecut.

3 comentarii:

Ţara mea, cultura mea spunea...

face parte din frumuetea si durerea ruralului si vulpea si dihorul si seceta si gerul. de fiecare data te vei ridica mai puternic. fara sa vrei devii parte integranta din acest lant trofic sau ecosistem...... ai grija ca de maine se poate da startul la o noua generatie de oratanii. sa fii pe faza sa nu pierzi startul. CURAJ

simf spunea...

@Mihai - ai dreptate, stiu ca ai dreptate. numai ca acum imi trebuie ceva timp.

vic spunea...

sa prinzi vulpea si sa-ti faci o cataveica din blana...

4me

stats

:-D