Hâşt, hâşt. Hârşt,
hârşt.
Într-una din livezile de-alături doi bărbaţi cosesc. Sunt
amândoi în cămăşi deschise la culoare, unul cu o şapcă roşie, celălalt cu o
cipilică bej de pescar. Au venit dis-de-dimineaţă şi până la 10 au ceva avut
spor. Se mişcă amândoi în acelaşi ritm, urmând parcă o coregrafie bine
cunoscută.
Hâşt, hâşt. Hârşt,
hârşt.
Periodic se opresc ca să-şi bată coasele. Sunete ascuţite,
de metal lovit.
Ţanc, ţanc, ţanc.
Apoi iarăşi hâşt,
hâşt. Hârşt, hârşt.
Coasele muşcă oblic palele de iarbă în tandem.
Ţanc, ţanc, ţanc.
Când şi când se opresc, se sprijină pe coasă, îşi şterg
sudoare de pe frunte cu mâneca.
Aud dinspre ei un fluierat uşurel, a cântec, mai mult un
şuierat: Vara asta (Vama veche).
E cald. Stau amândoi la umbra unui măr şi beau, cu
înghiţituri mari, Fanta la pet de 2
litri.
-
Dai pe gugăl şi acolo bagi seărci după [neinteligibil]... Nu, că sticu de orengi
nu merge bine, mai bine pe optică de la ercees.
[Aud murmurul partenerului de discuţie, dar nu înţeleg nimic.]
-
Fugi
mă cu iahoul tău, că mai bine găseşti cu gugăl!
Se ridică amândoi; unul din ei ia bidonul terminat, îl bagă
într-o sacoşă de Auchan şi scoate un altul plin pe care-l pune la rădăcina
mărului. Apoi, cu paşi apăsaţi, se îndreaptă împreună spre marginea unde
rămăseseră.
Hâşt, hâşt. Hârşt,
hârşt.
Vara asta miroase a iarbă crudă şi floare de fân.
6 comentarii:
Nu e prima oara cand iti spun: citesc cu mare, mare placere ceea ce scrii. Schita asta de mai sus ar putea fi prinsa intr-un volum de succes.
Se simte mirosul pana aici! :)
Excelent prinsi acesti cosasi moderni!!!
aveam candva chiar o piatra de batut coasa. Ramasa de pe la bunici. :)
da' voi la piatra de ascutit coasa nu-i ziceti cute?
@Anonim - pe bune? asa ii spune?
Trimiteți un comentariu