E plictisitor să tot culegi vișine,
mâinile devin instant lipicioase, coșul „de piață” taie pe
umăr, ești în competiție cu albine viespi gărgăuni, scara de
aluminiu se încinge; amicii din oraș n-au timp să
vină să-și
culeagă fructe, „adă-mi, dragă,
tu dacă tot vrei, sunt într-o perioadă plină, nu știu nici dacă
am vreme să le fac”, lasă că le fac eu dacă ție nu-ți
trebuie. Când totuşi vin, se uită des la ceasul de la mobil, îmi
vine să scriu mare pe casă privește cerul!; nu-i nimic,
trece, ia o cafea călduță făcută la ibric din cupru și
zdrobește-n ciudă două frunze de mentă în ea, viața-i frumoasă
băieți, păcat că voi n-aveți ochi să vedeți asta.
Soarele-i high, mi-e cald, am făcut
deja un duș astăzi și nu-i nici ora prânzului, merg desculță în
grădină; cresc maci spontani între gălbenelele premeditate din
ceapă, între zorele a-nflorit o roșie, coțofana animal de
companie m-așteaptă – nu-i mai strâng melci, că-i ticăloasă
și s-a nărăvit la cuibarele găinilor. Mă învălui în jetul
apei de la pistolul de stropit – plăcere vinovată -, aaa, s-a
răcit, pielea îmi e înfiorată și-i tare bine. Când și când
apare o boare de tei cu miros de guturai, domnul meu cântă la
motocoasă în troscotul din curte, pisicile aleargă negre prin
lucerna verde, o ciocănitoare e intrigată de polistirenul de pe
peretele exterior al băii: sună a gol și nu-s insecte?
Ereții se perindă-n convoaie
deasupra casei, miroase stins a trandafiri și-a pământ cald,
cosaşii nu se odihnesc şi cântă cu patos, paharul cu limonadă e
plin de brumă. Pisucele dorm pe șezlong cu burticile-n sus,
șezlongul e bleumarin, pisucele sunt una albă, una gri, ard
sânziene-n galben în lizieră, aseară m-am plimbat cu ochii-n
stele printre licurici.
Gresia din bucătărie e terapie
rece pentru tălpi goale, e duminica din mijlocul Rusaliilor, a fost
şi ieri duminică, e şi mâine, aş putea să mă obişnuiesc cu
săptămâna din duminici.
Privesc cerul, nu-s cabluri,
soarele-mi intră-n ochi, nu-i soarele, e doar lumina lui. Privesc
cerul.
15 comentarii:
Superb spus: "... e duminica din mijlocul Rusaliilor, a fost şi ieri duminică, e şi mâine, aş putea să mă obişnuiesc cu săptămâna din duminici."
Aşa am simţit şi eu.
Am fost o adevărată păcătoasă muncind în zilele astea, dar am încercat un şiretlic, pentru liniştirea conştiinţei înnorate. Ştiu că Doamne-Doamne îţi îngăduie în zilele de sărbătoare să-ţi faci hobby-urile, dar să nu munceşti, aşa că am decretat curăţatul buruienilor din grădină şi călcatul rufelor ca fiind hobby-uri, aşa că sper în absolvire din partea Lui. :D
@SLVC - si eu am calcat la greu :)
Tare frumos stii sa descrii totul din jurul tau. Si eu ma pot obijnui cu o saptamana de duminici.
Pentru cotofana alte leacuri nu sunt decat stricatul cuibului sau kilareala. Ori o pereche de gaste egiptene care apara tot:)
Da, nu-i trebuie poze Simonei. Redă totul perfect numai din cuvânt. Deh, fiecare cu darul lui. :) Păcat că piața de carte e atât de debilă în România. Eu unul aș strânge într-o carte toate aceste mici și atât de parfumate povestioare.
@Brandusa - nu i-am gasit cuibul, e oricum departe de curtea noastra. ceva retete de chilareala?:)
@Scutaru - o postare pe blog strange mai multi cititori decat o tableta dintr-o carte. (multumesc)
" aseară m-am plimbat cu ochii-n stele printre licurici"
tare, tare mi-a placut!
foarte frumos :)
Simona din astea de chilareala nu stiu, eu daca as putea as salva si tantarii:)) Sotul meu spune ca sunt mai rau ca un calugar budist si ca sunt mama tuturor ranitilor si oropsitilor din lume:) O sa intreb si trimit mail cu planuri de capcane pentru chilareala:)))
@Brindusa - pana la experienta cu dihorul - http://fusaru.blogspot.ro/2011/06/schimb-confort-urban-pe-libertate_2626.html - si eu eram in clubul salvatorilor tuturor formelor de viata. intre timp, mi-am ajustat parerile. (astept safturi cu chilareala, le va aplica domnul meu, eu inca... nu pot)
Desi am avut si noi episoade cu vulpi de vreo doua ori, azi iarna a luat 10 gaini odata, am mai avut cu un caine al vecinilor care sarea gardul si alegea pe sprancea, am gasit intr-o dimineata curtea gainilor plina de sange si de bucati din gaini, nu pot, sotul a vrut sa mearga la vecinu in curte sa-l omoare pe loc ca se infrupta langa cotet dintr-o rata draga noua. Am simtit nevoia de chilareala cand un porumbel crescut de mine de la 2 zile a fost atacat de uliu, atunci am fluierat pentru prima data cu degetele in gura cum nu credeam ca pot sa fac si am zbierat ca din gura de sarpe poate opresc atacul:)) L-am oprit, a scapat doar cu o gaura in piept care a fost cusuta si oblojita. O sa revin cu metode sper eu bune:)
Citindu-ţi articolul m-am gândit la visinile pe care încerc să le fac dulceaţă de două zile încoace. Lipsa de timp m-a făcut să tot dau drumul la cuptor să le mai scad. Dar m-am gândit cu cât drag mi le-a cules bărbatul meu, tocmai de Rusalii... şi aşa că şi eu au scos sâmburi şi am dat-o la foc să nu se strice bunătate de fructe proaspete :)
Sa-ti spun care au fost cuvintele cheie pentru mine la ultimele tale articole?
Pisici plus fragute, maci, licurici si stele.
Seamana a fericire de neatins.
@Roxana - fructele din gradina personala sunt de departe cele mai gustoase, nuuu?:)
@vax albina - nu stiu daca fericire, cu atat mai mult de neatins, dar zambet pe chip, frunte relaxata, liniste impacata - da. (ceea ce iti doresc si tie)
Superba descriere. ca si locurile in care vietuiesti, de altfel :)
Cred ca as face un efort sa vin sa culeg visine cu tine. daca ai sta mai aproape de mine :)
@sakura - chiar daca a plouat, inca mai sunt visine :)
Da. Dar esti departe de Timisoara
:(
Trimiteți un comentariu