* Mi-ar plăcea să lucrez într-un
magazin de mirodenii, dar fără să interacționez cu semenii mei.
Să fiu îmbrăcată în mirosuri înţepătoare, să pot închide
ochii, visând de unde au venit mirodeniile.
* Sufăr crunt de plictiseală când
întâlnesc oameni nevorbiţi care-mi umplu urechile cu truisme sau
revarsă asupra mea informaţii pe care, după ce că nu mă
interesează, oricum mi le-au mai spus.
* Umblu îmbrăcată în negru şi una
lume îmi spune văduva neagră.
* N-aș accepta să mă mut într-o casă
mobilată, ori mi s-ar părea fără viață, ori aș simți că mă
mut în viața altcuiva.
* Mi se pare o impietate să umbli cu
umbrelă când ninge cu fulgi ca de gâscă; sau prin ploile vesele de vară; sau la prima zăpadă
serioasă din an.
* Nu vreau ca trupul
să-mi fie înhumat, ci incinerat, iar cenuşa să-mi fie
împrăştiată în albia pârului Lespezi, mai sus de Cabana Cuca,
să-mi petrec eternitatea în drum spre Marea Neagră, via Argeş şi
Dunăre.
5 comentarii:
Simona, ma emotionezi de fiecare data cand deschizi o fereastra spre sufletul tau ... Citesc si imi tin respiratia.
@Dani - sunt ganduri, de obicei haotice.
Frumoasă micro-radiografie. Stai cu declanșatorul pe-aproape, că mai vrem! :)
hmmm..te-as ruga la partea cu cenusa sa te mai gandesti)nu e pacat?plus ca din apele repezi de munte se mai bea apa si risti sa ajungi in burta cine stie cui:)glumesc:)!Tu romantica..eu cinic:)
În negru... Văduva Neagră.
Înseamnă că eu sunt Văduva Veselă. :D
Trimiteți un comentariu