Igor e
motan gri siam, dar el nu știe acest lucru; se
crede când câine – mă apară în plimbările prin lizieră,
veghează când intră vreun străin în curte -, când om –
studiază cu interes monitorul de pe scaunul calculatorului, bea apă
de la robinetul chiuvetei din baie – și, uneori, se crede rus - ba
e un nobil tolerant și ușor arogant, ba un mujic al cărui interes
e primordial.
Lui
Igor îi plac stofele din lână și mătasea, covoarele persane și
pernele moi, preferă moliciunea patului conjugal oricărui loc de pe
moșie. Igor e harnic și mă ajută, el aranjează zi de zi huse și
carpete, încălțăminte și covorașe, are grijă să fie apa
proaspătă în castroane (când mai e puțină o varsă).
Igor
vânează șoareci și păsări, broaște și șopârle, fluturi și
insecte diverse pe care ni le aduce ofrandă, poate vrem și noi să
ne înfruptăm din ele. Lipăie ciorbă caldă și lapte, gustă
delicat cozonac, biscuiți, uneori și pâine, timp în care întoarce
capul dezgustat de la crănțănele de pisici care nu se ridică la
standardul lui.
Mai
e Igor și foarte responsabil: verifică zilnic amestecul pe care îl
pregătesc în găleata câinilor, apoi încearcă fiecare castron în
parte, să fie sigur c-am pus ce și cât trebuie, şi, la final,
merge şi gustă cu Castor, simultan, de preferinţă din castronul
lui Hades.
Într-o
viață trecută, Igor a fost, probabil, degustător la o curte
regală.
3 comentarii:
Dar voiam si o poza cu Igor ,daca nu in exercitiul functiunii,macar un mic portret .
@mikaela - el e igor: http://fusaru.blogspot.ro/2014/10/cenusiul-de-miercuri.html
La asta nu ma mai asteptam,seamana izbitor cu una din 'leoaicele' mele(Greieras ),despre care intotdeauna am crezut ca e o corcitura intre rasa europeana si Albastru de Rusia.
Trimiteți un comentariu