Nu stau degeaba - Nu , nu ! Toata noaptea veghez ca roadele gradinii sa fie in ordine . Am grija de toate cate astazi sunt iar maine vor răde la soare ... Iti doresc o zi veselă - veselă ! Năsuc !
Măi , măi , măi - ce ti-e si cu piticii astia ! Se lipesc de sufletul omului , se insinueaza peste tot , isi declina competenţe ori merite discutabile si mai cu seamă pupacesc tot ce le iese in cale - piticul tau este in stare sa pupaceasca si zidurile casei , florile , copaceii , cateii , pisicile . Cand crezi ca a terminat si s-a potolit , o ia de la capăt . Pe tine Minunato te-a tocit deja ... Nu am mai vazut asa pitic atipic . Desi este prietenul meu , daca te agasează ori depaseste limitele impuse de protocolul de blog , atunci te rog sa ma atentionezi - o sa-l scutur pe pitic de-i sar pantofiorii din picioare ... si asa poarta niste pantofiori cu vre-o doua numere mai mari capatati naiba stie de unde , pe care-i tot taraie prin gradina ta . E increzut de nu are pereche iar ca sa-l mai domolesti ascunde-i pantofiorii ori si mai bine spune-i ca-l trimiti la scoală ... are o groaza de scoala si profesori - o sa stea linistit o vreme si n-ai sa-i mai auzi gura - numai vorbele si cantecelele lui sant peste tot . In rest este vai de capul lui - are o hainuţa ponosita care a fost candva rosie , mai are o camasuţa fosta galbena despre care sustine ca-i lucrata de elful acela de treabă numit Catalin Botezatu si evident - pantofiorii cei prea mari pe care-i tot pierde prin gradina ta . Atipic pitic dar uite ca desi vine dintr-o poveste fara poveste , totusi s-a lipit de tine si cred ca-i esti tare draga ... Asta nu ma impiedica sa-i aplic o corectie cu proxima ocazie .
Nasuc ! Na , ca m-am molipsit si eu de la piticul cel pupacios ...
Bine Minunato ! Acum este piticul tau - faci ce vei considera de cuviinţa . Sa-mi spui cand doresti o ploaie de vară ori un curcubeu - macar atata sa fac si eu ptr. tine . Sa mai stii ca am printre prietenii mei si o multime de greieri - ma tot bat la cap sa-i aduc la tine , reprosandu-mi ca l-am aranjat bine doar pe pitic iar pe ei nu . Asta-ti mai trebuie tie - serenade de greieri ?! Este de ajuns ca ai pe capul tau un Nour si un Pitic ...
@Nour - avem loc si pentru greieri, stiu sigur ca se vor intelege cu ai nostri. ploaie, o, da, vreau, se poate duminica? :) (dar ceva broscute prietene nu ai? anul acesta au venit foarte putine la noi)
Sigur - am si broscuţe prietene precum si o poveste ptr. ele . Sigur - am sa aranjez o ploaie de vară ptr. tine si numai ptr. tine - pot face asta - doar sunt un Nour ...
Un Nor nascut in toiul unei mari furtuni , mergea impins de vănt si alaturi de ceilalti nori peste intinderile Saharei spre marile paduri din sud . Fiind un Nor abia format , privea cu ochii mari la toate cele din jurul sau . Doar ca de la un timp , asa cum se intamplă si in viaţă , Norul nostru a decis sa se despartă de parinţi , de prieteni si sa-si continuie singur drumul . Fiind un Nor născut dintr-o furtună era evident incorigibil , astfel incat fara sa ia seama la avertismentele celorlalti din jur , s-a desprins de grupul sau si a inceput sa caute o boare de vant care sa-l poarte peste intinderile de nisip ce-l fascinau si atrageau . - " Întoarce-te ! " a strigat dupa el văntul . - " Drumul nostru este spre marile păduri din sud care asteaptă apa noastră ptr. a inflori si a creste - deşertul , nisipul , sant la fel peste tot - nu ai ce sa faci aici ! " a mai strigat văntul . Insa Norul nostru se răzleţise deja de grup si purtat de o briza blandă incepuse sa coboarea asupra deşertului , asupra dunelor de nisip care-l atrageau ca un magnet . Restul norilor purtaţi de văntul cel grijuliu au mai privit odată in urma spre cel rebel si razleţit , apoi si-au continuat drumul peste nisipurile Saharei spre marile păduri din sud ...
După ce s-a tot învărtit încolo si încoace , Norul nostru a observat că una din dunele de nisip îi zambea ... A mai observat că era o dună nou formată de văntul care tocmai trecuse pe acolo - era tare frumoasa iar Norul s-a indragostit pe loc de ea , de părul ei auriu .
- " Bună dimineaţa Minunato ! " a spus Norul . - " Cum este acolo la tine ? " a mai intrebat el . Duna ia răspuns emotionată : - " Am tovărăsia celorlalte dune , a văntului , a soarelui , a caravanelor care uneori trec pe aici . " - " Dar la tine , acolo sus pe cer cum este ?" a intrebat si ea . - " Avem si aici soare , vănt si mai cu seamă îmi place grozav că pot vedea locuri noi " a raspuns Norul . Duna însă s-a întristat , şoptind : - " Ptr. mine viaţa este scurtă . Cănd văntul se va întoarce dinspre păduri , eu o sa dispar iar asta ma face sasimt că nu am nici un rost în viaţă ..." - " Si eu simt la fel ! a raspuns Norul , adaugand : - " De îndată ce alt vănt va veni , eu voi merge spre pădurile uriase din sud si ma voi transforma in ploaie - dar acesta este destinul meu ..." Duna a ezitat un moment apoi a spus : - " Stii tu oare că noi , în desertul de aici numim ploaia - Miracol - ! Dunele mai vărstnice povestesc cum dupa ploaie suntem acoperite de flori si iarbă . Doar ca eu nu voi trai sa văd toate acestea deoarece în deşert plouă atat de rar , atăt de puţin ..."
A fost răndul Norului sa ezite apoi s-a deschis intr-un zambet cald , spunand : - " Daca esti de acord pot sa fiu eu ploaie ptr. tine ! Stiu ca abia am ajuns însa îmi esti tare dragă si vreau sa raman alaturi de tine ptr. totdeauna . " - " De cănd te-am vazut prima oară pe cer , m-am indragostit de tine ! " a raspuns si duna de nisip , adaugand : - " Daca te vei transforma acum in ploaie ptr. mine , tu vei pieri ! " - " Dragostea nu moare niciodată ! Si apoi , vreau sa vezi Miracolul despre care vorbeai - tu meriţi asta ! " a spus Norul si fara sa mai stea mult pe ganduri a inceput sa mangaie duna de nisip cu mici picaturi de ploaie , astfel incăt sa ramana impreuna căt mai mult timp . Doar că după un timp din Nor nu a mai rămas decăt un curcubeu ... In ziua urmatoare micuţa dună era acoperită de flori si iarbă , asa cum visase ea . Alti nori care treceau pe acolo in drumul lor spre sud , crezand ca duna face parte din marile paduri pe care le cautau , au revarsat si ei ploaia lor peste ea . Asa se face ca douazeci de ani mai tarziu duna se transformase intr-o oaza plina de iarba , flori , copaci , care improspatau trecatorii cu răcoarea si parfumul lor .
Iar toate acestea s-au întămplat ptr. că într-o zi un Nor s-a îndrăgostit si nu a ezitat sa-si daruiasca viaţa acestei iubiri ...
9 comentarii:
Bună dimineaţa Minunato !
Nu stau degeaba - Nu , nu !
Toata noaptea veghez ca roadele gradinii sa fie in ordine .
Am grija de toate cate astazi sunt iar maine vor răde la soare ...
Iti doresc o zi veselă - veselă !
Năsuc !
@Pitic - buna dimineata, matinalule :)
Măi , măi , măi - ce ti-e si cu piticii astia !
Se lipesc de sufletul omului , se insinueaza peste tot , isi declina competenţe ori merite discutabile si mai cu seamă pupacesc tot ce le iese in cale - piticul tau este in stare sa pupaceasca si zidurile casei , florile , copaceii , cateii , pisicile . Cand crezi ca a terminat si s-a potolit , o ia de la capăt .
Pe tine Minunato te-a tocit deja ...
Nu am mai vazut asa pitic atipic .
Desi este prietenul meu , daca te agasează ori depaseste limitele impuse de protocolul de blog , atunci te rog sa ma atentionezi - o sa-l scutur pe pitic de-i sar pantofiorii din picioare ... si asa poarta niste pantofiori cu vre-o doua numere mai mari capatati naiba stie de unde , pe care-i tot taraie prin gradina ta .
E increzut de nu are pereche iar ca sa-l mai domolesti ascunde-i pantofiorii ori si mai bine spune-i ca-l trimiti la scoală ... are o groaza de scoala si profesori - o sa stea linistit o vreme si n-ai sa-i mai auzi gura - numai vorbele si cantecelele lui sant peste tot .
In rest este vai de capul lui - are o hainuţa ponosita care a fost candva rosie , mai are o camasuţa fosta galbena despre care sustine ca-i lucrata de elful acela de treabă numit Catalin Botezatu si evident - pantofiorii cei prea mari pe care-i tot pierde prin gradina ta .
Atipic pitic dar uite ca desi vine dintr-o poveste fara poveste , totusi s-a lipit de tine si cred ca-i esti tare draga ...
Asta nu ma impiedica sa-i aplic o corectie cu proxima ocazie .
Nasuc !
Na , ca m-am molipsit si eu de la piticul cel pupacios ...
@Nour - ramane intre noi: mi-e drag piticul :)
Bine Minunato !
Acum este piticul tau - faci ce vei considera de cuviinţa .
Sa-mi spui cand doresti o ploaie de vară ori un curcubeu - macar atata sa fac si eu ptr. tine .
Sa mai stii ca am printre prietenii mei si o multime de greieri - ma tot bat la cap sa-i aduc la tine , reprosandu-mi ca l-am aranjat bine doar pe pitic iar pe ei nu .
Asta-ti mai trebuie tie - serenade de greieri ?!
Este de ajuns ca ai pe capul tau un Nour si un Pitic ...
@Nour - avem loc si pentru greieri, stiu sigur ca se vor intelege cu ai nostri. ploaie, o, da, vreau, se poate duminica? :) (dar ceva broscute prietene nu ai? anul acesta au venit foarte putine la noi)
Sigur - am si broscuţe prietene precum si o poveste ptr. ele .
Sigur - am sa aranjez o ploaie de vară ptr. tine si numai ptr. tine - pot face asta - doar sunt un Nour ...
Un Nor nascut in toiul unei mari furtuni , mergea impins de vănt si alaturi de ceilalti nori peste intinderile Saharei spre marile paduri din sud .
Fiind un Nor abia format , privea cu ochii mari la toate cele din jurul sau .
Doar ca de la un timp , asa cum se intamplă si in viaţă , Norul nostru a decis sa se despartă de parinţi , de prieteni si sa-si continuie singur drumul .
Fiind un Nor născut dintr-o furtună era evident incorigibil , astfel incat fara sa ia seama la avertismentele celorlalti din jur , s-a desprins de grupul sau si a inceput sa caute o boare de vant care sa-l poarte peste intinderile de nisip ce-l fascinau si atrageau .
- " Întoarce-te ! " a strigat dupa el văntul .
- " Drumul nostru este spre marile păduri din sud care asteaptă apa noastră ptr. a inflori si a creste - deşertul , nisipul , sant la fel peste tot - nu ai ce sa faci aici ! " a mai strigat văntul .
Insa Norul nostru se răzleţise deja de grup si purtat de o briza blandă incepuse sa coboarea asupra deşertului , asupra dunelor de nisip care-l atrageau ca un magnet .
Restul norilor purtaţi de văntul cel grijuliu au mai privit odată in urma spre cel rebel si razleţit , apoi si-au continuat drumul peste nisipurile Saharei spre marile păduri din sud ...
> continuare >
După ce s-a tot învărtit încolo si încoace , Norul nostru a observat că una din dunele de nisip îi zambea ...
A mai observat că era o dună nou formată de văntul care tocmai trecuse pe acolo - era tare frumoasa iar Norul s-a indragostit pe loc de ea , de părul ei auriu .
- " Bună dimineaţa Minunato ! " a spus Norul .
- " Cum este acolo la tine ? " a mai intrebat el .
Duna ia răspuns emotionată :
- " Am tovărăsia celorlalte dune , a văntului , a soarelui , a caravanelor care uneori trec pe aici . "
- " Dar la tine , acolo sus pe cer cum este ?" a intrebat si ea .
- " Avem si aici soare , vănt si mai cu seamă îmi place grozav că pot vedea locuri noi " a raspuns Norul .
Duna însă s-a întristat , şoptind :
- " Ptr. mine viaţa este scurtă . Cănd văntul se va întoarce dinspre păduri , eu o sa dispar iar asta ma face sasimt că nu am nici un rost în viaţă ..."
- " Si eu simt la fel ! a raspuns Norul , adaugand :
- " De îndată ce alt vănt va veni , eu voi merge spre pădurile uriase din sud si ma voi transforma in ploaie - dar acesta este destinul meu ..."
Duna a ezitat un moment apoi a spus :
- " Stii tu oare că noi , în desertul de aici numim ploaia - Miracol - !
Dunele mai vărstnice povestesc cum dupa ploaie suntem acoperite de flori si iarbă . Doar ca eu nu voi trai sa văd toate acestea deoarece în deşert plouă atat de rar , atăt de puţin ..."
>>
A fost răndul Norului sa ezite apoi s-a deschis intr-un zambet cald , spunand :
- " Daca esti de acord pot sa fiu eu ploaie ptr. tine !
Stiu ca abia am ajuns însa îmi esti tare dragă si vreau sa raman alaturi de tine ptr. totdeauna . "
- " De cănd te-am vazut prima oară pe cer , m-am indragostit de tine ! " a raspuns si duna de nisip , adaugand :
- " Daca te vei transforma acum in ploaie ptr. mine , tu vei pieri ! "
- " Dragostea nu moare niciodată ! Si apoi , vreau sa vezi Miracolul despre care vorbeai - tu meriţi asta ! " a spus Norul si fara sa mai stea mult pe ganduri a inceput sa mangaie duna de nisip cu mici picaturi de ploaie , astfel incăt sa ramana impreuna căt mai mult timp .
Doar că după un timp din Nor nu a mai rămas decăt un curcubeu ...
In ziua urmatoare micuţa dună era acoperită de flori si iarbă , asa cum visase ea .
Alti nori care treceau pe acolo in drumul lor spre sud , crezand ca duna face parte din marile paduri pe care le cautau , au revarsat si ei ploaia lor peste ea .
Asa se face ca douazeci de ani mai tarziu duna se transformase intr-o oaza plina de iarba , flori , copaci , care improspatau trecatorii cu răcoarea si parfumul lor .
Iar toate acestea s-au întămplat ptr. că într-o zi un Nor s-a îndrăgostit si nu a ezitat sa-si daruiasca viaţa acestei iubiri ...
Trimiteți un comentariu