Joaca, în ipostazele ei cotidiene

Urma se joacă cu Hades. Capul câinelui mic și negru dispare în gura mare a câinuţei alburii, apoi câinele mic și negru e tractat, cu delicatețe, de zgarda albastră din cordură. Hades trece pe sub Urma fără să se aplece, Urma încearcă să-l prindă, dar nu are suficientă viteză.

Urma se joacă cu Pepsi. E nebunie în curte, aleargă ca disperatele şi umplu tot spaţiul, Pepsi încearcă mereu s-o scape pe Urma de zgardă, plimbă amânouă caracatiţa albastră (jucăria lui Zăvod), textile, folii, cartoane.

Urma se joacă cu Zăvod; doi viţei cu viteză iniţială considerabilă, se zguduie garduri şi uși, cad obiecte, se teleportează lemne, zboară pietre și nu cumva să le stai în cale.

Pepsi se hoacă cu Hades; negru Hades, neagră Pepsi, Hades se bagă sub Pepsi și în masa neagră găsește căţelul negru dacă poți.

Pepsi se joacă cu Zăvod; se răstoarnă cu toate labele pe care le posedă în sus, broască țestoasă style, se roteşte, tăvăleşte, iar câinele mare se uită nedumerit la ea. Pepsi se ridică şi-şi bagă capul în gura lui Zăvod. Zăvod doar se miră.

Hades se joacă cu Zăvod; trece în fugă pe sub el, i se urcă pe spate şi se deplasează în două labe, sprijinit pe căţeloi. Îşi bagă botul pe sub zgarda lui, îl dinţuie uşor de burtă, iar Zăvod, ca maximă tandreţe, îi cuprinde lui Hades întregul cap în gură. 

Când se joacă trei odată, în orice combinaţie, e bine se nu treci prin zonă: cel care se odihneşte de-o parte, de obicei Hades, se supără şi începe educaţia cu muşcături şi scâncete.

Dacă se joacă toţi patru, e ca pe câmpul de luptă: nu ştii cine, de unde şi când te loveşte.