Hanul Hora. În toată perioada am fost cazați în Eforie Sud și în fiecare dimineață am plecat să ne plimbăm în alt loc. Am stat la Hanul Hora Românească – han din anii 50 renovat admirabil de trei ani, făcut cu gust și mult bun-simț. Terase generoase și parcare imensă, salină artificială și stație de încărcare pentru mașinile electrice, decoruri autentic românești și multă verdeață, camere boierești cu mobilă din lemn masiv și saltele geniale, atenție pentru detalii (care fac diferența): întrerupătoare cap-scară (aprindeam lumina de lângă ușă și o stingeam din pat), prize lângă noptieră, masă și scaune pe balcon, găletușă din zinc cu nisip (scrumieră), sârmă de rufe cu cârlige colorate.
Și, mai presus de toate, senzația de acasă: ne-au primit firesc și zâmbitori ca pe niște oaspeți dragi, tot personalul părea o familie și până la final parcă ne cunoșteam de-o viață, inclusiv cu ceilalți turiști. Curățenie impecabilă, mancare bună la preț corect, un loc unde să tot revii și pentru că omul sfințește locul. (Hanul e amplasat lângă Lacurile Tuzla și Techirghiol, cam la 20 de minute de malul mării, la drumul național.)
Ce mă bucură? Că Litoralul românesc se modernizează peste tot și, chiar dacă acum ai de multe ori senzația că e război pe străzi, va fi bine. Diguri noi, faleze refăcute, apă, canal și gaze în comune, asfalt, trotuare, câini sterilizați. M-aș bucura ca administratorii plajelor să nu uite că diferența între o plajă curată și una murdară o fac coșurile de gunoi și golirea lor frecventă.
Ce-a fost neașteaptat? Am stat 45 de minute în vamă la intrarea în țară pentru că politiștii de frontieră implementează un sistem digital de evidență după CI, acte ale mașinii, QR de vaccinare, carantine etc.; se mișcau lent mai ales din cauza unor români vocali, că ei nu semnează, că nu fac carantină.
Ce-a fost nou? Am ”gustat” locurile: rapane la tigaie, urechi de porc, midii, guvizi cu bere pe malul mării, șuberek din piață din Mangalia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu