Și e neagră, vai de noi...

Noutăți

Ce-am mai făcut

# Straniu ăst noiembrie, mai cald ca un octombrie obișnuit, 17 gr dimineața, cu pădure multicoloră și gâze încă încercând să intre la iernat în casă, cu pisici stând mai toată ziua pe-afară, cu câini leșinați în soare, fără ploaie. Tot anul a fost năuc, dar toamna a depășit orice previziune.

# Îmi sunt tare dragi tufănelele, așa colorate, și trandafirii, perseverenți, cum sunt, îmi plac mirosul pământului și frunzele-n vânt vânate de pisici, serile lungi și liniștite, trosnetul focului în sobă și flăcările dansând pe pereți, căprioarele dezinvolte din livada de-alături și cearta câinilor noștri, prin gard, cu cei ai lui F.

# Boilerele cele noi ne-au crescut considerabil confortul, cel electric are 80 l (cel vechi avea 40), cel pe lemne – 120 l (cel vechi avea 80 l); domnul meu a refăcut scara din beci și se bucură de mers la cumpărături cu bicicleta (a crescut aproape un magazin nou, unde au și cordon bleu, gin, kinley etc.).

# Ca jucării noi am: o triolă, ca în copilărie (era a tatălui meu, de fapt), o tablă de scris făcută fin felie de ardezie, nu din sticlă vopsită (am și cretă!), și o ramă metalică ce va conține ceva, încă nu știu ce - m-ar bate gândul să fac “tablou”, cum aveau tăranii în camera de bună, cu poze mici alb-negru puse una lângă alta.

# De mai bine de-o lună tușesc responsabil; a fost întâi o răceală (pentru care am muncit cinstit), tuse, apoi probabil am agățat un virus, iar tuse, așa că am ajuns să fac colecție de antitusive ineficiente; și febră musculară de la tuse; și laringită. (Nu am încercat cu ceaiuri; și nici n-am chef s-o fac.)

# Am bifat prima (din acest sezon) inundare serioasă a casei cu fum (de la soba din dormitor), din motiv de gestionare neatentă a focului, încă nu am pus protecțiile de uși, nici n-am strâns perdelele antiinsecte, dar am avut musafiri cu grătar, boxă activă și râsete în chioșc.

# În 2014 avem curtea tot un șanț și-o grămadă de pământ, ploua și escavatorul mic săpa pentru țevile de apă și de canalizare, în 2015 aplasam leagănul în funcție de priveliște (acum fix în priveliște a crescut o casă), în 2016 prindeam doi șobolani, simultan, în aceeași cursă mecanică și drumul era în curs de asfaltare, în 2018 eu mergeam la degustare de fructe, domnul meu făcea rachiu de mere și deja căzuse prima zăpadă.

La vreme de votare

Culori de sezon

Raport periodic despre animale și moșie

# Animalele moșiei sunt în parametri legali, găinile sunt grase și nu ouă, câinii sunt și ei grași (nu, nici ei nu ouă, dar rostul le e altul), pisicile sunt nesimțit-obraznice, indignate că ținem ușile închise. Șobolani avem mult mai puțini, pentru că o parte dintre ei s-au mutat la F., noul nostru vecin.

# Au apărut plante noi în peisaj - trandafiri (doi Hocus Pocus, un alt Sacsengruss, un Akito, un Schwartz Madonna), viță-de-vie (Coarnă neagră, Centennial, Tămâioasă românească, Ceasla) și un măr Granny Smith -, am scos rosele damascene și tot calculez și planific ce și unde mutăm; ce scoatem; ce păstrăm; ce dăm.

# Am demarat pregătitul grădinii, însă mai e mult până departe, nu am pus semințe sau bulbili/arpagic, nu am strâns nucile și moșmoanele; mă cam oftică lipsa merelor, darrr murăturile românești au ieșit geniale. J Și avem gemuri, dulcețuri, compoturi de anul trecut.

# Avem doi pomi uscați care trebuie tăiați, via trebuie curățată, trandafirii – pregătiți pentru iarnă; mai trebuie o ultimă coasă în livadă și în fața casei, aș vrea să reamenajăm stratul înălțat și straturile lasagna, încă nu mă uit în cutiile cu semințe, întâi trebuie să-mi așez în cap arbuștii.

# Pomii cer ceva tăieri speciale, arbuștii cer și ei atenție, clar vom renunța complet la zmeura moștenită; culturile în câmp devin, de la an la an, mai improbabile, pentru legume e musai solar, mă tem că până îl vom face voi cultiva urme fine, în jardiniere. Prognozez un an de reamenajări.

# Iar am strâns oboseală, iar sunt în urmă cu to do-urile, iar..., da-mi trece, știu eu, deja mă gândesc la cadourile de Crăciun. Și, ca de obicei, când e vreme de alegeri politice, mă aprind și devin frecvent toxică, așa că am evitat în mare socializările extinse; e mai sănătos.

Bună dimineața!

Câteva zile n-o să mai scriu pe blog. Sunt bine. Timp nu am.

Spre sat

Frunze, pe unde vor ele

Ce-am mai făcut + 1 noiembrie

# Chiar dacă a fost secetă aspră, am început ușor să pregătim grădina de iarnă: am eliberat două straturi, am strâns ceva frunze, am tăiat ceva vegetale; cam gata cu recoltele, a fost relativ simplu: prune mere pere n-am avut, gutuile au căzut cam singurele, doar struguri ce-am strâns; mai sunt nucile și moșmoanele.

# Toamna asta a început miercuri cu o ploaie de-o zi, mustul cel incredibil de bun devine vin acriu – nu au avut suficiente zaharuri strugurii -, se văd munți albi la orizont, miroase a aer rece; e tare fain să pleci dimineața de-acasă pe lumină și seara să se lungească domol.

# Dihăniile moșiei sunt în parametri normali, găinile sunt grase și nu ouă, câinii s-au îmblănoșit și mănâncă mult, pisicile stau mai mult prin casă, nu și Jinx, care are o pasiune pentru podul bucătăriei. Mașa și-a furat-o bine de la amândoi puii ei, simultan, dar tot nu se potolește, îi scuipă, îi atacă.

# Mă distrez cu drumuri la stomatolog – că ce poate fi mai indicat când te intorci din concediu decât să ți se rupă din ras o măsea? -, încă nu am scos perdelele antiinsecte - sunt zburătoare felurite care vor să petreacă iarna cu noi în casă -, e inflație de buburuze, sub boltă-s frunze fără număr vânate-n vânt de pisici.

Azi se fac zece ani de viață nouă. Mulțumim.