Era o umbră de pisoi, urât cu spume şi subnutrit. Dormea pe unde apuca, de trebuia să fim continuu atenţi unde ne aşezăm, pe unde călcăm şi, când nu dormea, mânca. Le ajuta pe fete la teme, vânându-le creioanele pe caiete, prindea cursorul mausului pe monitor, se plimba pe tastatură. Ne provoca, pe fete şi pe mine, la joacă, apoi fugea şi se refugia în braţele lui Răzvan – ştia el că acolo e linişte şi nimic rău nu-l atinge. Cu toate că avea nenumărate jucării, îl smotoceam cu mâna. În timp, mâna a trebuit acoperită de o mânuşă de protecţie (din piele, groasă).
Treptat a luat în stăpânire întreaga casă, cuptorul cu microunde era al lui - că doar acolo i se încălzeau plicurile şi conservele -, maşina de spălat era naveta sa spaţială, şezlongul – hamacul lui, bea apă de la robinetul din baie şi ne supraveghea de pe uşa de la sufragerie. Pe la 4 luni a început să vrea afară, a şi evadat în seara de Înviere (l-am găsit abia dimineaţa), aşa că i-am cumpărat ham şi lesă pentru plimbare şi zgardă cu clopoţei pentru siguranţă suplimentară (în caz că evadează iar să-l găsim mai uşor).
Pe la 6 luni deja arăta bine, blana – lucioasă şi deasă, ţinuta – maiestuoasă; un motan sigur pe el şi, ca orice felină care se respectă, imprevizibil, confirmând legea că „poţi să dresezi o pisică să facă exact ce vrea ea”.
3 comentarii:
D'apăi, dacă nici voi nu iubiţi animalele...
Cam puneţi curând de-o Arca lui Noe.
@omuldelamunte - de-ar fi dupa mine, ferma animalelor am face.
nu are cap de pisica europeana, e prea triunghiular, mai repede pare sa fie pisica de bombay. are pernitele negre? o deranjeaza copii, mai ales cei galagiosi? sare sa muste, sa zgirie cand e suparata, chiar si la tine? recunoaste de stapin o sigura persoana? uraste celelalte pisici si sare la lupta? nu e prea sociabila cu oamenii straini, dar nici nu se teme, mai mult ii observa?
Trimiteți un comentariu