Octombrie mai spre final

După culesul roadelor din grădină, toamna devine calmă și timpul curge parcă altfel; gata cu merele, sunt deja cazate în beci, mai avem de cules nucile, vedem noi când și cum. Roșiile rămase continuă să se coacă și eu mă bucur, ardeii iuți sunt mândri și sfidători, iar brocoliul pare a fi plantă ornamentală. Au înflorit spectaculos toate tufănelele și crizantemele, crăițele, trandafirii, pufuleții, alyssumul și călțunașii par a fi într-o a doua vară (un trandafir alb a crescut peste 2 m), frunzele pomilor sunt de la galben-alburiu la maro închis, trecând prin roșcatul perilor și roșul rușinat al arțarului.

Două mâțuce au plecat la casele lor săptămâna trecută – Natașa și Bell, le e bine și s-au adaptat rapid -, celelalte două vor ajunge la același stăpân săptămâna aceasta, iar n-avem copii și sper că măcar vreo două săptămâni nici musafiri care să rămână peste noapte la noi.

De când a dat frigul, frecvent una lume ajunge la mine pe blog căutând fie poze cu pisici negre, fie „cum se face focul in soba”; și apropo de lemne, am cumpărat o căruță de „crăci” de fag pentru boiler, se pare că raportul calitate-preț e mai bun.

A reușit domnul meu să strângă piscina, a tras la sticle și vinul – 20 l – când încă mai bolborosea, deja a dăruit zdravăn din el -, acum alternează operațiunile ultima coasă a lucernei și spart lemne.

Facem focurile în sobe de 1-2 ori pe săptămână – la boiler aproape zilnic -, mâncăm mere și, de când se întunecă mai repede, avem tendința de a merge mai devreme la somn. Atunci intră în scenă televizorul, cu documentarele lui și Jurnal Tv (R. Moldova), unde mă distrează să văd filme americane dublate în rusă şi subtitrate în română (e incredibil Pacino vorbind rusește).

Cad frunzele viei și împart toamna pe potecile grădinii cu Jinx, companionul vigilent, numărăm nori roz – mai mult eu, el doar mă aprobă înțelept – și ne umplem de miros de „curat” (ard focuri purificatoare pe dealuri), de pământ reavăn, de frunze, de cer şi de toamnă.